Săracii moldoveni sunt cei mai săraci dintre săracii Europei! Deputații vor să reducă fenomenul pe hârtie

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică „existenţială”, cu cel mai rapid declin al populaţiei din Europa. Trauma s-a declanşat după prăbuşirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populaţie. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp. Deputații vor să reducă fenomenul sărăciei cu 50% până în anul 2030, potrivit strategiei pe care au aprobat-o în ședința de astăzi, „Moldova Europeană 2030”.

Astfel, documentul stabilește zece obiective generale, utilizate pentru măsurarea calității vieții la nivelul Uniunii Europene. Acestea sunt creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților; îmbunătățirea condițiilor de trai; garantarea educației relevante și de calitate pe tot parcursul vieții; ridicarea nivelului de cultură; îmbunătățirea stării de sănătate fizică și mintală a populației; sistem de protecție socială solid și incluziv; guvernare eficientă, incluzivă și transparentă; justiție echitabilă, incoruptibilă și independentă; societate pașnică și sigură; mediu sănătos. Proiectul își propune atingerea unor indicatori concreți până în 2030, de exemplu reducerea cu cel puțin 50% a nivelului de sărăcie absolută. Dacă creșterea PIB-ului va fi mai înaltă de nivelul anual planificat de 5% până în 2030, respectiv, indicatorii de reducere a sărăciei absolute, de asemenea, vor fi mai buni.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

#fenomen #saracie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul, neutilizat de peste cinci ani, a fost repus în funcțiune pentru a asigura importul de pietriș din Ucraina, necesar reconstrucției drumului național R-34 din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de compania ucraineană „Avtomagistral-Pivdeni”.

Potrivit companiei, pe acest segment a fost efectuat un test cu un tren de marfă de aproximativ 3.000 de tone. Căile Ferate din Moldova au confirmat anterior circulația trenului încărcat, însă nu au comunicat oficial scopul transportului.

În acest an, „Avtomagistral-Pivdeni” și Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova au semnat un contract pentru reconstrucția unui sector de 42 de kilometri al traseului R-34. Pentru acest proiect, compania intenționează, în premieră, să livreze pietriș din regiunea Hmelnițki, Ucraina, urmând ca, în total, aproximativ 300 de mii de tone de material să fie transportate în Republica Moldova.

În pregătirea lucrărilor, compania dezvoltă o nouă bază de producție în apropierea municipiului Cahul, unde vor fi instalate o uzină de beton și o instalație de stabilizare a solului. Proiectul de reconstrucție vizează sectorul de drum situat între municipiile Cahul și Cantemir, de-a lungul frontierei cu România, și prevede lărgirea drumului, reabilitarea completă a carosabilului, amenajarea intersecțiilor și a acceselor către terenurile agricole și gospodării, construcția a șase poduri, precum și instalarea trotuarelor, iluminatului public, parapetelor de protecție, sistemelor de drenaj și a rețelelor de comunicații.

Potrivit datelor prezentate, volumul lucrărilor de terasament va depăși 500 de mii de metri cubi, suprafața de reciclare la rece va fi de peste 375 de mii de metri pătrați, iar pentru stratul de rulare vor fi utilizate peste 100 de mii de tone de asfalt.