Săracii moldoveni sunt cei mai săraci dintre săracii Europei! Deputații vor să reducă fenomenul pe hârtie

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică „existenţială”, cu cel mai rapid declin al populaţiei din Europa. Trauma s-a declanşat după prăbuşirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populaţie. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp. Deputații vor să reducă fenomenul sărăciei cu 50% până în anul 2030, potrivit strategiei pe care au aprobat-o în ședința de astăzi, „Moldova Europeană 2030”.

Astfel, documentul stabilește zece obiective generale, utilizate pentru măsurarea calității vieții la nivelul Uniunii Europene. Acestea sunt creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților; îmbunătățirea condițiilor de trai; garantarea educației relevante și de calitate pe tot parcursul vieții; ridicarea nivelului de cultură; îmbunătățirea stării de sănătate fizică și mintală a populației; sistem de protecție socială solid și incluziv; guvernare eficientă, incluzivă și transparentă; justiție echitabilă, incoruptibilă și independentă; societate pașnică și sigură; mediu sănătos. Proiectul își propune atingerea unor indicatori concreți până în 2030, de exemplu reducerea cu cel puțin 50% a nivelului de sărăcie absolută. Dacă creșterea PIB-ului va fi mai înaltă de nivelul anual planificat de 5% până în 2030, respectiv, indicatorii de reducere a sărăciei absolute, de asemenea, vor fi mai buni.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

#fenomen #saracie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lunile iulie–august 2025, Republica Moldova a consemnat cel mai ridicat nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani pentru această perioadă, arată analiza economistului Iurie Rija. Volumul livrărilor a urcat la 307,4 mii tone, în creștere cu 14% față de 2024 și cu 55,6% comparativ cu 2023. Prin raportare la 2022, avansul este de trei ori mai mare. Recordul absolut rămâne anul 2021, când în aceleași două luni au fost exportate 360,4 mii tone.

În perioada menționată, exporturile au adus încasări de 1,086 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (933 milioane lei). Prețul mediu de export a fost de 3,53 lei/kg, puțin peste nivelul din 2024 (3,47 lei/kg), fapt care a susținut performanța financiară. Un aspect sensibil al sezonului 2025 îl reprezintă calitatea grâului alimentar, măsurată prin indicele W – indicator care reflectă forța glutenului și elasticitatea aluatului. Pentru prima dată, au apărut semne de întrebare privind acest parametru, influențat de condițiile climaterice din primăvară. Republica Moldova nu dispune încă de infrastructura de laborator necesară pentru testarea la scară largă a indicelui W, ceea ce complică negocierile comerciale.

Doar în august 2025 au fost livrate 220,7 mii tone de grâu, cel mai mare volum lunar din ultimii patru ani, depășit doar în august și septembrie 2021. În topul companiilor exportatoare se află „Rusagro-Prim” SRL (55,3 mii tone, 18% din total), urmată de „Agro-Nova Prim” (47,7 mii tone) și „Orom-Imexpo” (45,9 mii tone). Împreună, cele trei firme au realizat aproape jumătate din livrările totale.

Italia a fost cea mai importantă piață, preluând 146,3 mii tone la un preț mediu de 3,54 lei/kg. România a urmat cu 52,6 mii tone (3,41 lei/kg), iar Grecia cu 52,4 mii tone, dar la un preț mai ridicat – 3,64 lei/kg. Alte destinații au inclus Elveția, Liban, Cipru, Malaiezia, Emiratele Arabe și Indonezia, confirmând diversificarea piețelor.

Deși din Republica Moldova au fost exportate oficial 307,4 mii tone de grâu în iulie-august 2025, în statisticile Uniunii Europene figurează doar 71,6 mii tone. Explicația ține de metodologia de raportare: datele europene includ doar volumele intrate efectiv pe teritoriul UE, iar o parte din cantități au fost redirecționate ulterior spre Orientul Mijlociu și Africa prin intermediul traderilor cu adrese juridice în state membre ale UE. Potrivit analizei lui Iurie Rija, performanța din 2025 confirmă competitivitatea cerealelor moldovenești și creșterea rolului piețelor extraeuropene, în contextul unei cereri externe solide și a unei recolte favorabile.