Scăderea producției de porumb și rapiță în România și Ucraina aduce creșteri de prețuri pe piața din Moldova

Producția globală de porumb a scăzut semnificativ, conform unui raport recent al USDA, cu o reducere de 5 milioane de tone față de sezonul anterior. Această scădere afectează în special România, unde producția de porumb a scăzut cu 2,3 milioane de tone, ajungând la 8,7 milioane de tone, o reducere de aproximativ 30% față de anul trecut. Randamentele așteptate sunt alarmant de mici, între 2-4 t/ha pentru câmpurile irigate și sub 1 t/ha pe cele neirigate.

Ucraina, de asemenea, se confruntă cu o scădere considerabilă a producției de porumb, estimată la 27,2 milioane de tone, cu 5,3 milioane de tone mai puțin decât anul trecut.

Această scădere semnificativă a ofertei a dus la o creștere a prețurilor la porumb pe piața din Republica Moldova, unde prețurile au început deja să urce, variind între 4 000 și 4 200 lei/tonă în regiunile centrale și ajungând la 4 300 lei/tonă în portul Giurgiulești. Aceasta reprezintă o creștere notabilă comparativ cu august 2023, când prețul maxim era de 3 300 lei/tonă.

În contrast, prețul porumbului la Constanța a scăzut, reflectând o cerere în diminuare și o înlocuire a porumbului cu grâu furajer, valorile scăzând de la 185 EUR/tonă la 176 EUR/tonă.

Prețurile la rapiță au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative în Moldova, cu o reducere de 12% în ultimele două săptămâni, ajungând la 7 600 – 8 500 lei/tonă. Aceasta se datorează scăderii cererii, în special după ce volumele necesare pentru încărcare pe barje au fost deja contractate. În Ucraina, producția de rapiță a scăzut și ea, fiind estimată la 3,4 milioane de tone, cu un randament mai mic decât în 2023.

Această situație complexă pe piețele de cereale din regiune subliniază impactul schimbărilor climatice și al cererii globale, creând o presiune suplimentară asupra prețurilor și a accesibilității produselor agricole în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #porumb #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.