Scandal cu iz de dosar penal la Apă Canal! ANRE: Situație financiară precară, cheltuieli nejustificate și neglijență

ANRE a efectuat un control la Apă Canal în perioada anilor 2020-2022 și a depistat un și de nereguli. Regulatorul susține că va expedia raportul la Procuratura Generală, dar și Consiliului municipal Chișinău pentru examinare.

ANRE a constat gestionarea ineficientă a contractelor cu BERD și BEI, în special din cauza incapacității respectării unor condiții și clauze contractuale, precum și a tergiversării implementării proiectelor investiționale, nerambursării creditelor în termenele stabilite, care a generat cheltuieli ineficiente în valoare de 3 922 737,07 euro (79,0 mil. lei), iar perioada de realizare planificată inițial 2015-2020 s-a extins până în anul 2023. La situația din 01.01.2023, investițiile nefinalizate (aflate în curs de execuție) au constituit 755,1 mil. lei, fiind de 3,7 ori mai mari ca investițiile realizate în anii 2020-2022;

Societatea este expusă unui risc major de incapacitate de plată a obligațiunilor scadente. La situația din 31.12.2022 soldul mijloacelor bănești a constituit 13,1 mil. lei, pe când obligațiunile scadente au constituit 692,6 mil. lei;

Urmare a neglijenței manifestate în cadrul procesului de planificare, de modificare a planurilor investiționale și ulterioara includere în Raportul privind realizarea investițiilor efectuate, S.A. „Apă-Canal Chișinău” a ratat posibilitatea recuperării prin intermediul tarifelor reglementate a investițiilor realizate în valoare de 47,0 mil. lei;

Operatorul nu și-a onorat obligația de a prezenta anual documentele necesare pentru actualizarea tarifelor și a ratat includerea în cheltuielile de bază, luate în calculul tarifului aferent serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare a circa 13,0 mil. lei;

Având o situație financiară precară, conducerea operatorului a agravat-o și mai tare, prin depășirea în fiecare an a valorilor cheltuielilor de bază aprobate de către ANRE cu circa 25-34%;

Nu au fost luate măsurile necesare pentru reducerea pierderilor de apă în sistem, în scopul creșterii eficienței sistemelor publice de alimentare cu apă și de canalizare. În rezultat, consumul tehnologic și pierderile de apă au fost depășite considerabil față de cele aprobate de către ANRE (cu 88,5% în anul 2020, cu 75,3% în anul 2021 și, preliminar, cu 73,5% în anul 2022), înregistrând cheltuieli nejustificate (neacceptate prin tarif) în sumă de 44,9 mil. lei;

Societatea nu a aplicat principiul eficienței maxime la cheltuielile minime la achiziționarea bunurilor materiale, fiind admise cheltuieli ineficiente în sumă de 3,4 mil. lei.

ANRE a obligat conducerea S.A. „Apă-Canal Chișinău” în termen de 3 luni să întreprindă acțiuni în vederea redresării situațiilor expuse și constatate, inclusiv asigurării continuității prestării serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#probleme #apa-canal #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.