Scandal cu iz de dosar penal la Apă Canal! ANRE: Situație financiară precară, cheltuieli nejustificate și neglijență

ANRE a efectuat un control la Apă Canal în perioada anilor 2020-2022 și a depistat un și de nereguli. Regulatorul susține că va expedia raportul la Procuratura Generală, dar și Consiliului municipal Chișinău pentru examinare.

ANRE a constat gestionarea ineficientă a contractelor cu BERD și BEI, în special din cauza incapacității respectării unor condiții și clauze contractuale, precum și a tergiversării implementării proiectelor investiționale, nerambursării creditelor în termenele stabilite, care a generat cheltuieli ineficiente în valoare de 3 922 737,07 euro (79,0 mil. lei), iar perioada de realizare planificată inițial 2015-2020 s-a extins până în anul 2023. La situația din 01.01.2023, investițiile nefinalizate (aflate în curs de execuție) au constituit 755,1 mil. lei, fiind de 3,7 ori mai mari ca investițiile realizate în anii 2020-2022;

Societatea este expusă unui risc major de incapacitate de plată a obligațiunilor scadente. La situația din 31.12.2022 soldul mijloacelor bănești a constituit 13,1 mil. lei, pe când obligațiunile scadente au constituit 692,6 mil. lei;

Urmare a neglijenței manifestate în cadrul procesului de planificare, de modificare a planurilor investiționale și ulterioara includere în Raportul privind realizarea investițiilor efectuate, S.A. „Apă-Canal Chișinău” a ratat posibilitatea recuperării prin intermediul tarifelor reglementate a investițiilor realizate în valoare de 47,0 mil. lei;

Operatorul nu și-a onorat obligația de a prezenta anual documentele necesare pentru actualizarea tarifelor și a ratat includerea în cheltuielile de bază, luate în calculul tarifului aferent serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare a circa 13,0 mil. lei;

Având o situație financiară precară, conducerea operatorului a agravat-o și mai tare, prin depășirea în fiecare an a valorilor cheltuielilor de bază aprobate de către ANRE cu circa 25-34%;

Nu au fost luate măsurile necesare pentru reducerea pierderilor de apă în sistem, în scopul creșterii eficienței sistemelor publice de alimentare cu apă și de canalizare. În rezultat, consumul tehnologic și pierderile de apă au fost depășite considerabil față de cele aprobate de către ANRE (cu 88,5% în anul 2020, cu 75,3% în anul 2021 și, preliminar, cu 73,5% în anul 2022), înregistrând cheltuieli nejustificate (neacceptate prin tarif) în sumă de 44,9 mil. lei;

Societatea nu a aplicat principiul eficienței maxime la cheltuielile minime la achiziționarea bunurilor materiale, fiind admise cheltuieli ineficiente în sumă de 3,4 mil. lei.

ANRE a obligat conducerea S.A. „Apă-Canal Chișinău” în termen de 3 luni să întreprindă acțiuni în vederea redresării situațiilor expuse și constatate, inclusiv asigurării continuității prestării serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#probleme #apa-canal #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.