Scandal de proporții cu donatori de organe originari din Moldova: Persoane vii, transplanturi ilegale

Într-un spital din Bulgaria, timp de aproape 2 ani, s-au desfășurat mai multe operații ilegale de transplant de organe, donatorii fiind vii și cetățeni ai Republicii Moldova și ai Ucrainei. Despre asta a anunțat la mijlocul acestei săptămâni, 3 iunie curent, Ministerul Sănătății din Bulgaria.

În fapt, s-a stabilit că, în perioada anului 2019 – 27 aprilie 2021, au avut loc 14 operații de transplant de rinichi de la donatori în viață. Intervențiile chirurgicale erau efectuate în Spitalul de stat „Lozenețk”, transmite Radio Europa Liberă din Bulgaria, scrie Realitatea.md.

Toți donatorii de organe aveau cetățenia Republicii Moldova și cea a Ucrainei.

Despre beneficiarii transplanturilor ilegale

Pacienții cărora le-au fost transplantați rinichi sunt din Oman, Israel, dar și alte state.

În conformitate cu legislația în vigoare din Bulgaria, transplantul de organe de la un donator viu poate avea loc doar dacă exită o relație de rudenie cu pacientul beneficiar. În context, a fost deschisă o anchetă de către Ministerul de Interne al acestei țări, în cadrul căreia se verifică legăturile de familie, însă preliminar, s-a anunțat că totuși 14 operații ar fi fost efectuate ilegal.

Ministrul Sănătății bulgar, Stoicio Kațarov, a declarat, în cadrul conferinței de presă organizate joia trecută, că în documentele ridicate de la spital donatorii au fost indicați ca fiind nepoți ai cetățenilor, în primul rând, din Oman, Israel, dar și din Japonia și Germania. În opinia sa, există bănuieli rezonabile că, de fapt, oamenii nu sunt legați între ei.

Kațarov a adăugată că, în unele cazuri, autoritățile bulgare au primit informații din alte state vizate, precum că pacienții beneficiari nu ar fi cetățenii lor.

Ancheta

În același timp, chiar de la începutul anchetei, s-au mai stabilit o serie de încălcări, printre care fraude financiare.

Deocamdată, ministrul bulgar a anunțat că a fost demis Consiliul de directori ai instituției medicale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.