Scandal la Guvern! Dorin Recean vs Irina Vlah pe tema pensiilor care nu au fost indexate la rata inflației

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi indexarea pensiilor cu 15%, în jumătate cât a fost rata inflației pentru anul 2022.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah s-a arătat indignată că indexarea nu se face la nivelul ratei inflației. În replică, premierul Dorin Recean i-a spus să nu facă politică. „De unde vreți să luăm banii”, i-a replicat. Recean.

Replica Irinei Vlah a fost că ea este la ședința Guvernului și are dreptul să știe de ce indexarea de indexarea nu se face la rata inflației.

Calculul estimativ al cheltuielilor necesare pentru indexarea prestațiilor sociale cu coeficientul de indexare 15% constituie 3 miliarde de lei, dintre care cheltuielile necesare din mijloacele bugetului de asigurări sociale de stat constituie 2,3 miliarde de lei, iar cheltuielile necesare din mijloacele bugetului de stat constituie 707,6 milioane de lei.

Prin aprobarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 a fost planificată o indexare a prestațiilor sociale cu coeficientul de indexare 14,1%, cheltuielile constituind 2,9 miliarde de lei, dintre care: 2,2 miliarde de lei sunt cheltuieli finanțate din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat și 709 550,1 mii lei din contul mijloacelor bugetului de stat.

Diferența dinte costul estimat pentru indexarea prestațiilor sociale cu coeficientul de indexare 15% și coeficientul de indexare 14,1% este de 1,3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vlah #Recean #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.