Scandal la MOLDATSA! Vangheli explică primele de 99.000 de lei și angajările controversate

20 Iun. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Șeful suspendat al Î.S. MOLDATSA, Dumitru Vangheli, a venit cu o reacție publică după informațiile apărute în spațiul public despre activitatea sa profesională și modul în care a condus întreprinderea de stat, susținând că acuzațiile trebuie analizate în baza tuturor documentelor și informațiilor relevante.

Într-o declarație publicată pe Facebook, Vangheli a precizat că nu a putut răspunde imediat întrebărilor adresate de Ziarul de Gardă, deoarece pe 16 iunie se deplasa la Bruxelles pentru a participa la cea de-a 65-a sesiune a Consiliului Provizoriu al EUROCONTROL. Acesta a afirmat că nu a fost informat că termenul pentru transmiterea răspunsurilor era mai mic de o zi.

Fostul director al MOLDATSA și-a apărat activitatea managerială, invocând o serie de rezultate obținute în perioada mandatului său, printre care creșterea traficului aerian, majorarea veniturilor și profitului întreprinderii, sporirea salariilor personalului operațional, consolidarea cooperării cu EUROCONTROL și accelerarea proiectelor de modernizare a infrastructurii de navigație aeriană.

Referindu-se la experiența sa profesională din Canada, Vangheli a declarat că a urmat instruiri în domeniul aviației și a activat în sectorul aviatic și în companii afiliate industriei aeronautice, menționând că unele formulări din CV-ul său au avut un caracter sumar și nu urmăreau prezentarea detaliată a fiecărei funcții exercitate.

Totodată, acesta a respins informațiile privind o presupusă relație de rudenie cu regretatul scriitor Spiridon Vangheli, afirmând că nu a făcut niciodată asemenea declarații.

În ceea ce privește compania canadiană Les Technologies Sunbit Inc., Dumitru Vangheli a precizat că a deținut funcția de vice-director până la lichidarea companiei în mai 2026 și că salariile și dividendele declarate au fost obținute în perioada în care aceasta activa. Potrivit lui, firmele din Canada au fost închise după revenirea sa în Republica Moldova, deoarece gestionarea lor de la distanță nu mai era oportună.

Vangheli a mai declarat că nu deține companii active în Republica Moldova și că firmele la care se face referire în investigații nu desfășoară activitate economică. El a explicat că litigiul comercial menționat în presă vizează un conflict de aproximativ 58 de mii de lei cu o companie de construcții și a subliniat că nu are datorii personale restante.

Referitor la activitatea sa la MOLDATSA, acesta a susținut că dezvoltarea unor noi rute de acces în spațiul aerian al Republicii Moldova prin zona de sud a frontierei cu România a contribuit la creșterea cu circa 50% a traficului de survol și, implicit, a veniturilor întreprinderii. Potrivit lui, aceste rezultate au permis majorarea salariilor controlorilor de trafic aerian.

Șeful suspendat al MOLDATSA a oferit explicații și privind angajările unor persoane în funcții de conducere, afirmând că acestea au fost realizate în conformitate cu procedurile interne și în baza competențelor profesionale ale candidaților.

În privința primelor salariale încasate în 2024, Vangheli a precizat că suma de aproximativ 99 de mii de lei reprezintă valoarea netă cumulată a trei prime distincte și nu a unei singure bonificații. El a menționat că salariul său de funcție este stabilit de Agenția Proprietății Publice și că orice prime sunt aprobate exclusiv de instituția fondatoare.

De asemenea, acesta a confirmat că a făcut o donație către Partidul Acțiune și Solidaritate, precizând că aceasta a fost declarată conform legii și nu are legătură cu numirea sa la conducerea întreprinderii.

În legătură cu informațiile publicate pe un site american de tip „mugshot”, Dumitru Vangheli a recunoscut că a fost reținut pentru aproximativ trei ore în Statele Unite în anul 2006, pe când participa la programul Work and Travel, după ce a depășit limita legală de viteză, fiind sancționat contravențional.

La final, acesta a explicat că a revenit definitiv în Republica Moldova pentru a fi mai aproape de copiii săi, după ce fosta sa soție și familia s-au stabilit în țară în anul 2016.

În data de 18 iunie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care se afirmă că Dumitru Vangheli ar fi inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat concursul pentru funcția de director al MoldATSA în anul 2025. Potrivit publicației, acesta ar fi declarat că a obținut licența de pilot la o academie privată din Canada și că a activat timp de doi ani ca pilot la compania Air Canada.

ZdG susține că informațiile respective nu au fost confirmate de instituțiile și companiile menționate, inclusiv de Air Canada. Contactat de publicație, Vangheli a respins acuzațiile și a afirmat că anumite activități nu pot fi făcute publice, invocând existența unor „misiuni secrete”.

În urma apariției investigației, APP a instituit o comisie de anchetă care va analiza circumstanțele semnalate și va prezenta concluziile în termen de 30 de zile. Până la finalizarea verificărilor, Dumitru Vangheli a fost suspendat din funcție.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.