Băncile înoată în bani! Peste 26 de miliarde de lei au intrat în conturi într-o lună

20 Iun. 2026, 11:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:03 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Volumul depozitelor noi atrase de băncile comerciale din Republica Moldova a ajuns la 26,2 miliarde de lei în luna mai 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cea mai mare parte a banilor, circa 69%, a provenit de la mediul de afaceri, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu aproximativ 31% din totalul sumelor depuse.

Datele BNM arată că întreprinderile au constituit depozite noi în valoare de 18,1 miliarde de lei. Dintre acestea, 13,9 miliarde de lei au fost plasate în depozite la vedere în moneda națională, remunerate cu o dobândă medie de 2,89% anual. Totodată, companiile au depus 925 milioane de lei în depozite la termen, pentru care au obținut o dobândă medie de 5,09%.

În valută străină, agenții economici au constituit depozite la vedere în valoare de 2,5 miliarde de lei echivalent, cu o rată medie a dobânzii de 0,95%, și depozite la termen de 701 milioane de lei, remunerate cu 0,94% anual.

Persoanele fizice au plasat în bănci depozite noi în valoare de aproximativ 8,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumelor a fost constituită în depozite la vedere în lei moldovenești, care au însumat 5,5 miliarde de lei și au fost remunerate cu o dobândă medie de doar 0,91% pe an.

În schimb, depozitele la termen în moneda națională au atras aproape 2 miliarde de lei și au oferit cea mai atractivă remunerare, cu o rată medie a dobânzii de 5,73% anual. În valută străină, populația a constituit depozite la termen în valoare de 607 milioane de lei echivalent, pentru care băncile au plătit o dobândă medie de 1,22%.

Potrivit structurii depozitelor la termen în lei, populația a preferat în special plasamentele cu scadențe de până la șase luni, care au concentrat peste 1,19 miliarde de lei și au oferit o dobândă medie de 5,92% anual. Și companiile au optat preponderent pentru depozitele cu maturitate de până la șase luni, unde au plasat 460 milioane de lei, la o rată medie de 5,82%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.