Băncile înoată în bani! Peste 26 de miliarde de lei au intrat în conturi într-o lună

20 Iun. 2026, 11:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:03 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Volumul depozitelor noi atrase de băncile comerciale din Republica Moldova a ajuns la 26,2 miliarde de lei în luna mai 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cea mai mare parte a banilor, circa 69%, a provenit de la mediul de afaceri, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu aproximativ 31% din totalul sumelor depuse.

Datele BNM arată că întreprinderile au constituit depozite noi în valoare de 18,1 miliarde de lei. Dintre acestea, 13,9 miliarde de lei au fost plasate în depozite la vedere în moneda națională, remunerate cu o dobândă medie de 2,89% anual. Totodată, companiile au depus 925 milioane de lei în depozite la termen, pentru care au obținut o dobândă medie de 5,09%.

În valută străină, agenții economici au constituit depozite la vedere în valoare de 2,5 miliarde de lei echivalent, cu o rată medie a dobânzii de 0,95%, și depozite la termen de 701 milioane de lei, remunerate cu 0,94% anual.

Persoanele fizice au plasat în bănci depozite noi în valoare de aproximativ 8,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumelor a fost constituită în depozite la vedere în lei moldovenești, care au însumat 5,5 miliarde de lei și au fost remunerate cu o dobândă medie de doar 0,91% pe an.

În schimb, depozitele la termen în moneda națională au atras aproape 2 miliarde de lei și au oferit cea mai atractivă remunerare, cu o rată medie a dobânzii de 5,73% anual. În valută străină, populația a constituit depozite la termen în valoare de 607 milioane de lei echivalent, pentru care băncile au plătit o dobândă medie de 1,22%.

Potrivit structurii depozitelor la termen în lei, populația a preferat în special plasamentele cu scadențe de până la șase luni, care au concentrat peste 1,19 miliarde de lei și au oferit o dobândă medie de 5,92% anual. Și companiile au optat preponderent pentru depozitele cu maturitate de până la șase luni, unde au plasat 460 milioane de lei, la o rată medie de 5,82%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2026, 10:55 // Actual //  bani.md

Trei păduri, izvoare, iaz și terenuri agricole – o zonă din centrul Republicii Moldova pe care localnicii o numesc ”inima regiunii”. Aici ar putea fi ridicat unul dintre cele mai mari centre de gestionare a deșeurilor din țară. Pentru autorități, proiectul reprezintă o soluție privind problema gunoiului. Pentru localnici – gunoiștea înseamnă distrugerea naturii, poluarea apei și, cel mai important, pericol pentru sănătate. Anenii Noi – în vecinătatea satelor Puhăceni și Șerpeni, Guvernul planifică să ridice o stație de prelucrare a deșeurilor. Va fi una modernă și nu va afecta ecologia regiunii, promit autoritățile centrale. Localnicii, însă, sunt de altă părere și cer să fie oprit proiectul.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală, spune că oamenii nu contestă necesitatea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor, ci modul în care a fost ales terenul. Potrivit lui, platforma ar urma să fie amenajată într-o zonă cu trei păduri, izvoare, ape subterane și terenuri agricole fertile.

„Spre marea noastră mirare, intenția Guvernului este de a deschide acest centru de managmenet al deșeurilor într-o locație extraordinar de pitorească, frumoasă și cu un landșaft peisajistic de importanță puternică pentru natură, în regiunea satelor Șărpeni, Speia, Puhăceni, Delacău, Dubăsarii Vechi, Bălăbănești, Corjova, Cobusca Veche, toate aceste sate ne mărginim cu terenul unde urmează să fie amenajat acest mare centru de management a deșeurilor”, afirmă edilul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală.

Edilul susține că autoritățile locale și locuitorii nu au fost consultați înainte de începerea investigațiilor în teren și spune că există riscul ca viitorul centru să afecteze mediul și resursele de apă din zonă.

„Nu am fost informați, să avem consultări, o reuniune referitor la accepțiune sau nu a localităților din regiune vizavi de deschiderea acestui centru de procesare a deșeurilor. Nu considerăm corect o astfel de abordare, să te apuci să faci cercetări, dar să nu iei în calcul părerea celor care locuiesc în această”, explică acesta.

Nemulțumirile sunt împărtășite și de locuitori. Aceștia spun că o astfel de investiție nu ar trebui amplasată lângă păduri și terenuri agricole și se tem că eventualele infiltrații sau scurgeri ar putea ajunge în Nistru și în apele subterane. Unii afirmă că sunt gata să protesteze pentru a împiedica realizarea proiectului.

Localnicii invocă și situația privind sănătatea populației. Ei susțin că raionul Anenii Noi înregistrează deja un număr ridicat de cazuri de cancer și se tem că un centru de gestionare a deșeurilor ar putea agrava situația.

Ce fel de gunoiște poate fi lângă pădure? Noi și așa păduri puține avem în Republica Moldova, dar încă și vor să amenajeze o gunoiște, de prelucrare a gunoiului. Nu sunt de acord. Din câte cunosc eu, statistic sunt multe sate care în care nu mai locuiesc, sau locuiesc o persoană, sunt sate părăsite, poate acolo ar fi o soluție, declară Ana Anghelcev, locuitoare a satului Puhăceni.

„Ce fel de ecologie e aici? Ce fel de natură? Degeaba mai punem păduri. Vrem un viitor frumos pentru țara noastră, dar la urmă o înecăm în gunoaie. Toți locuitorii sunt împotrivă. Nimeni nu a dat acord să facă gunoiște pe teritoriul satului nostru. Venind o ploaie grea toată apa aia de acolo vine în sat, nu vreau ca apa aia murdară să vină în satul meu natal. Nimeni nu e de acord cu așa ceva”, afirmă Boris Plămădeală, locuitor al satului Puhăceni.

„Oamenii nici nu au cuvinte, sunt categoric nu împotriva acestei gunoiști. Toți sunt categoric împotrivă pentru că în ultima vreme avem foarte multe boli precum cancer și anume pe raionul nostru. Cel mai mare număr suntem pe raion cu blonavi de cancer”, spune o altă locuitoare.

„Va fi dezastru, e strigător la cer. Nu cred cineva va fi de acord. Lumea deja vrea să se mobilizeze, să ieșim la o grevă pentru că asta e imposibil”, ne-a mai spus un localnic.

Consiliile locale din Puhăceni și Șerpeni, împreună cu Consiliul Raional Anenii Noi, au solicitat Ministerului Mediului suspendarea procedurii și reevaluarea deciziei privind amplasarea centrului.

Nemulțumiri există și în satul Speia, unde localnicii au adunat peste 250 de semnături împotriva proiectului și au transmis o petiție Ministerului Mediului.

„Aceste semnături dovedesc că noi suntem contra acesui proiect care este făcut de dumnealor și noi așteptăm răspunsul. Satele din partea aceasta de Nistrului, suntem indignați. Sigur că afectează, avem tineri, copilași, bătrâni bolnavi. Pe raionul Anenii Noi avem foarte multe cazuri de cancer, asta e din cauza aerului poluat… Avem o natură frumoasă, sperăm să fie luat în vedere acest lucru”, menționează Aliona Ceban, locuitoare a satului Speia, raionul Anenii Noi.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că autoritățile vor consulta comunitățile locale și administrațiile publice înainte de luarea unei decizii finale. Potrivit oficialului, proiectul va respecta standardele europene, iar înainte de începerea lucrărilor vor fi efectuate toate evaluările și analizele de mediu prevăzute de lege, astfel încât impactul asupra mediului să fie inexistent sau redus la minimum.

„Vom consulta comunitatea locală, autoritățile locale astfel încât să luăm cea mai bună decizie și să explicăm tuturor oamenilor care sunt beneficiile acestui proiect.  Scopul nostru este ca să facem evaluarea impactului așa cum este reglementat de lege, analizele de mediu, astfel incît să ne asigurăm că impactul nu va fi deloc”, a explicat oficialul.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei. Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, finanțat din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.