Scandal transfrontalier! Producător de vinuri de peste Prut, atac la adresa concurenței din Republica Moldova

Marius Iliev, CEO al holdingului Vintruvian Estates din România, care include Via Viticola Sarica Niculițel și controlul asupra Cramei Histria în Dobrogea, Cramei de Matei în Dealu Mare și Cramei Olterra în Drăgășani, a lansat acuzații grave împotriva unor producători de vinuri din Republica Moldova, pe care îi acuză de „practici incorecte sau ilegale”.

Într-un interviu acordat publicației Vinul.ro, Iliev a prezentat un caz din Dealu Mare, susținând că acesta încalcă „Legea Viei și Vinului + norme și alte acte (inclusiv Regulamente Europene)”. El a detaliat că utilizarea denumirii protejate „Ceptura” pentru vinuri produse în afara arealului respectiv, și mai ales în Republica Moldova, constituie o „fraudă la lege”, scrie g4food.ro.

„Nu poți folosi o denumire protejată, așa cum este Ceptura, în etichetarea vinurilor care provin din alt areal – nici măcar din alt centru viticol din Dealu Mare. Deci a eticheta un vin produs în Republica Moldova cu marca Ceptura este o fraudă la lege. Problema este că ea este făcută cu bună știință, și nu ca o simplă eroare”, a afirmat Iliev. El a mai adăugat că cei afectați vor solicita Asociației Dealu Mare să ia măsurile necesare pentru remedierea situației și eventuale despăgubiri.

Iliev a adus în discuție și alte acuzații, inclusiv „furt de identitate” în cazul soiului Fetească Regală, și a exprimat suspiciuni legate de producția de vinuri „Băbească Neagră – Rară Neagră” din Republica Moldova, sugerând că „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră și producția mare de vinuri ridică suspiciunea falsificării identității senzoriale a acestui soi”. „Nu este o acuză, ci o ipoteză plauzibilă”, a menționat Iliev.

În replică, Oficiul Național al Viei și Vinului de la Chișinău a subliniat necesitatea ca orice abatere sau încălcare a legislației să fie examinată de autoritățile competente, bazându-se pe probe. „Orice abatere sau încălcare a legislației României sau a Republicii Moldova trebuie să fie examinate de autoritățile de control abilitate, documentate, susținute de probe, și, după caz, sancționate. Defăimările publice nejustificate pot aduce atingeri grave intereselor producătorilor și imaginii țării”, a transmis instituția, menționând că România este o piață de export strategică pentru vinurile moldovenești și subliniind importanța relațiilor bune dintre cele două țări.

Această situație complicată pune în lumină provocările existente în industria viticolă și necesitatea unei reglementări stricte pentru protejarea denumirilor de origine și a integrității produselor viticole.

#vin #scandal #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.