Scandalos! Cheltuielile uriașe de la Moldovagaz au umflat datoria Moldovei față de Gazprom

Moldovagaz a cheltuit imprudent o parte din bani, fără a fi inclusă, fără a fi acceptată în tarif de către reglementator”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Victor Parlicov, în podcastul Europei Libere, a precizat că, după ce va fi transmis Gazprom-ului, raportul de audit va fi publicat, astfel încât opinia publică să-l poată consulta.

Parlicov a evitat să numească cifre exacte din raportul pe care l-a consultat, făcând trimitere la clauzele agreate de părți. Totuși, ministrul a spus că „o parte din datorie, una semnificativă, a fost acumulată pentru că, de fapt, întreprinderea [Moldovagaz] s-a creditat de la Gazprom, pentru a acoperi niște cheltuieli [nejustificate], care nu au fost acceptate.

Conform contractului semnat pe 10 august 2021 cu companiile Wikborg Rein Advokatfirma A.S. din Norvegia și Forensic Risk Alliance & Co. Limited din Marea Britanie, companiile urmau cu exactitate să elucideze constituirea datoriei Moldovagaz față de concernul rus, pentru gazele naturale livrate malului drept, în perioada din 27 august 1991 şi până la 31 octombrie 2021.

Gazprom susține că Moldovagaz ar avea o datorie istorică de 709 milioane dolari cu tot cu penalități. Or, la semnarea protocolului adițional la contractul de livrare a gazului de la sfârșitul lunii octombrie 2021, autoritățile de la Chișinău și-au asumat angajamentul de a audita creanțele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #datorie #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile intensificate ale Statelor Unite împotriva companiei petroliere ruse Lukoil au dus la excluderea acesteia dintr-o coaliție internațională a marilor producători de țiței și gaze care colaborează pentru reducerea emisiilor de metan, relatează publicația Semafor.

Lukoil a fost eliminată din Carta pentru decarbonizarea industriei petroliere și gaziere, o inițiativă lansată la COP28 în Dubai, care reunește 55 de companii, printre care toți giganții americani și europeni din energie. Obiectivul grupului este de a reduce aproape complet emisiile operaționale de metan până în 2030 și de a atinge „zero operațional” pentru toate emisiile până în 2050.

Șeful secretariatului Cartei, Bjørn Otto Sverdrup, avertizează însă că marii producători de stat din economiile emergente, precum și companiile din țările aflate sub sancțiuni — Rusia, Venezuela și Iran — „abia dacă au început acest drum” în privința reducerii metanului. Această situație generează un gol major în eforturile climatice globale ale industriei petroliere.

În acest context, Lukoil era considerată o excepție rară, fiind una dintre puținele companii rusești implicate într-un proces de tranziție climatică. „Însă sancțiunile fac dificilă participarea companiilor la activitatea noastră”, a declarat Sverdrup, subliniind efectul paralizant al restricțiilor internaționale.

În paralel, Departamentul Trezoreriei SUA a deschis posibilitatea ca anumiți potențiali cumpărători să poată negocia cu Lukoil achiziția unor active din afara Rusiei, semnalând o flexibilizare punctuală a cadrului de sancțiuni pentru tranzacții considerate sigure din punct de vedere juridic.

Potrivit experților citați de Semafor, excluderea Lukoil nu afectează doar compania rusă, ci și ritmul global al reducerii metanului, unul dintre cei mai puternici factori ai încălzirii climatice.