Temperatura Mării Mediterane a ajuns la 28.71 de grade, un record istoric

27 Iul. 2023, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2023, 10:14 // Actual //  bani.md

Fenomenele meteorologice extreme din Europa s-ar putea prelungi până la toamnă, stimulate de temperaturile record ale mării. Luni, temperatura de la suprafața mării Mediteraneene a atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată, de peste 28,71°C, depășind recordul anterior de 28,25°C stabilit în 2003. Datele Serviciului mediteranean de monitorizare a valurilor de căldură au confirmat că marți temperatura mării a depășit noi recorduri.

Temperaturile mai ridicate ale apei înseamnă că viața marină va fi în pericol, la fel ca în cazul valurilor de căldură din perioada 2015-2019, când 50 de specii, inclusiv moluște și corali, au fost afectate în mod semnificativ, scrie Euronews.

Impactul încălzirii oceanelor va fi resimțit în lunile de toamnă și de iarnă, când Marea Mediterană va elibera căldura pe care o reține în prezent, ceea ce ar putea supraîncărca furtunile.

Căldura fără precedent eliberată de mare ar putea declanșa ploi abundente, nu numai în sudul Europei, ci și în mare parte din restul continentului, deoarece Marea Mediterană acționează ca o sursă de căldură și umiditate pentru o mare parte din Europa.

Fenomene meteorologice extreme au avut loc în întreaga Europă

În această vară au avut loc evenimente meteorologice extreme în întreaga Europă, de la incendii de vegetație intense și valuri de căldură până la inundații rapide și furtuni cu grindină.

Furtunile de grindină din nordul Italiei de săptămâna trecută au provocat cel puțin 110 răniți în urma grindinei de mărimea unei mingi de tenis care a lovit micile orașe din Lombardia, în nordul Italiei.

În timp ce în sudul Italiei temperaturile au depășit 46C, unele spitale din Roma au înregistrat o creștere de 20 până la 25 de procente a numărului de persoane care au ajuns la unitățile de urgență din cauza deshidratării sau a altor boli cauzate de căldură.

În Croația, un val de căldură similar a ucis șase persoane. În Grecia, incendiile de vegetație au cuprins mai multe insule, inclusiv Corfu și Rodos, obligând mii de persoane să fie evacuate.

În Spania, în orașul Zaragoza, situat în nord-estul țării, au avut loc inundații fulgerătoare care au provocat pagube pe străzi, în timp ce seceta continuă să afecteze o mare parte din regiunile estice și sudice ale Spaniei, precum Catalonia și Andaluzia.

Care sunt cauzele acestor fenomene meteo extreme?

Italia a fost deosebit de afectată de așa-numita „lovitură a vremii”, agravată de diverse fenomene meteorologice.

„Nordul Italiei se află la granița dintre două mase de aer diferite, sau curenți de jet”, explică pentru Euronews Green Dr. Giulio Betti, meteorolog la Consiliul Național de Cercetare din Italia.

„Cea sudică a venit dinspre deșertul Sahara, care este foarte uscat și capabil să creeze o cantitate uriașă de umiditate și de umezeală. În același timp, nordul Europei este atins de mase de aer rece și instabil din nordul Atlanticului. Acest amestec de mase de aer diferite declanșează furtuni excepțional de severe”.

O mare parte din sudul Europei se află în această zonă dintre cele două mase de aer sau curenți de jet, care se întâlnesc la mijloc, unde se află centrul nordului Italiei, creând schimbări severe ale vremii în comparație cu valurile de căldură din sudul țării.

Acest conflict al curenților de jet afectează, de asemenea, regiunile de frontieră, inclusiv nordul Spaniei și Balcanii, care au înregistrat, de asemenea, fenomene meteo extreme în comparație cu nordul Europei.

În timp ce aceste sisteme meteorologice, împreună cu El Niño, exacerbează fenomenele extreme observate în Europa, analiza arată o legătură clară cu schimbările climatice cauzate de om.

Grupul World Weather Attribution a concluzionat că valurile de căldură recente din Europa au fost de cel puțin 950 de ori mai probabile din cauza încălzirii globale.

Valurile de căldură vor trece mai greu în viitor

Din cauza climatului mai răcoros din nordul Europei, care intră în conflict cu căldura din ce în ce mai mare din sudul Europei, este probabil ca în viitor să se înregistreze mai multe fenomene meteorologice extreme, agravate de schimbările climatice provocate de om.

„În jurul emisferei nordice s-au format domuri de căldură, pe care le-am văzut în Mediterana”, a declarat un purtător de cuvânt al biroului MET pentru Euronews Green. „Pentru că jet stream-ul s-a îndoit, permite acestor domuri de căldură să se acumuleze și apoi domul este incredibil de greu de mutat pentru ca alte sisteme meteorologice să vină și să îl înlocuiască”.

Valul de căldură din Italia și din mare parte din sudul Europei și din nordul Africii durează de câteva săptămâni, în timp ce anticiclonul Cerberus își croiește drum pe continent.

„După cum am văzut în Europa și în nordul Africii, că odată ce aceste sisteme sunt stabilite, sunt incredibil de greu de mutat”, adaugă purtătorul de cuvânt al MET Office.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.