Scandalul TOAPAZ. Cine sunt persoanele anchetate în șmecheria cu insolvabilitatea fictivă de la uzina rușilor

Patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate în cadrul dosarului care vizează uzina (TOPAZ n.a) din Chișinău, asociată cu o companie din Rusia sancționată internațional. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Doi dintre bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea întreprinderii mixte, care au avut anterior funcții în așa-zisele „autorități” din stânga Nistrului și făceau naveta la Chișinău. Ceilalți doi bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea unei companii moldovenești care a solicitat instanței declararea insolvabilității uzinei TOPAZ. Procurorii susțin că această insolvabilitate ar fi fost creată artificial, deși întreprinderea avea capacitatea de a-și plăti datoriile, inclusiv o sumă de peste 12 milioane de lei datorată salariaților între 2022 și 2024.

Acțiunile celor implicați au fost motivate de dorința de a prelua activele uzinei, care anterior refuzase să cedeze terenurile respective. Aceste manevre ar fi provocat pierderi considerabile creditorilor întreprinderii.

Pentru a strânge probe, procurorii au efectuat percheziții la sediile ambelor companii și la locuințele bănuiților, confiscând documente scrise și electronice relevante pentru caz.

Uzina TOPAZ din Chișinău este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia, sancționată de Occident pentru implicarea în industria militară rusă. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Legăturile uzinei cu Rusia au fost dezvăluite într-o anchetă RISE Moldova, evidențiind faptul că ODK fabrică motoare pentru avioane militare și că sancțiunile internaționale au afectat grav activitatea financiară a acesteia. Deși uzina a fost scoasă la vânzare, licitația inițială a eșuat, iar în august 2023, o nouă licitație a fost câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova, deși ODK a negat înstrăinarea acțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a ajuns la 53,93 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în creștere cu 1,93 miliarde de lei față de începutul anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit informațiilor ministerului, majorarea datoriei interne a fost generată aproape integral de extinderea emisiunilor de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă. Stocul total de VMS a crescut de la 52 miliarde de lei la 54 miliarde de lei într-o singură lună.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de VMS pe piața primară, care s-au majorat cu 1,78 miliarde de lei, până la 41,08 miliarde de lei. Totodată, statul a atras suplimentar 151,98 milioane de lei prin vânzarea de VMS direct către persoanele fizice, prin intermediul platformei electronice eVMS.md, ceea ce a dus acest segment la 802,34 milioane de lei.

În schimb, alte forme de îndatorare internă nu au înregistrat modificări. Împrumuturile contractate de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanțiile de stat interne și alte împrumuturi au rămas la nivel zero.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că, în luna ianuarie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitații a constituit 9,32%, fiind cu 0,24 puncte procentuale mai mare comparativ cu anul 2025. Cele mai ridicate randamente au fost înregistrate la titlurile cu maturități de 182 și 364 de zile, cu dobânzi de 9,53% și, respectiv, 9,52%, în timp ce VMS pe termen de un an au avut o rată medie de 7,0%.