Scandalul TOAPAZ. Cine sunt persoanele anchetate în șmecheria cu insolvabilitatea fictivă de la uzina rușilor

Patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate în cadrul dosarului care vizează uzina (TOPAZ n.a) din Chișinău, asociată cu o companie din Rusia sancționată internațional. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Doi dintre bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea întreprinderii mixte, care au avut anterior funcții în așa-zisele „autorități” din stânga Nistrului și făceau naveta la Chișinău. Ceilalți doi bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea unei companii moldovenești care a solicitat instanței declararea insolvabilității uzinei TOPAZ. Procurorii susțin că această insolvabilitate ar fi fost creată artificial, deși întreprinderea avea capacitatea de a-și plăti datoriile, inclusiv o sumă de peste 12 milioane de lei datorată salariaților între 2022 și 2024.

Acțiunile celor implicați au fost motivate de dorința de a prelua activele uzinei, care anterior refuzase să cedeze terenurile respective. Aceste manevre ar fi provocat pierderi considerabile creditorilor întreprinderii.

Pentru a strânge probe, procurorii au efectuat percheziții la sediile ambelor companii și la locuințele bănuiților, confiscând documente scrise și electronice relevante pentru caz.

Uzina TOPAZ din Chișinău este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia, sancționată de Occident pentru implicarea în industria militară rusă. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Legăturile uzinei cu Rusia au fost dezvăluite într-o anchetă RISE Moldova, evidențiind faptul că ODK fabrică motoare pentru avioane militare și că sancțiunile internaționale au afectat grav activitatea financiară a acesteia. Deși uzina a fost scoasă la vânzare, licitația inițială a eșuat, iar în august 2023, o nouă licitație a fost câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova, deși ODK a negat înstrăinarea acțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.