Scandalul TOAPAZ. Cine sunt persoanele anchetate în șmecheria cu insolvabilitatea fictivă de la uzina rușilor

Patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate în cadrul dosarului care vizează uzina (TOPAZ n.a) din Chișinău, asociată cu o companie din Rusia sancționată internațional. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Doi dintre bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea întreprinderii mixte, care au avut anterior funcții în așa-zisele „autorități” din stânga Nistrului și făceau naveta la Chișinău. Ceilalți doi bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea unei companii moldovenești care a solicitat instanței declararea insolvabilității uzinei TOPAZ. Procurorii susțin că această insolvabilitate ar fi fost creată artificial, deși întreprinderea avea capacitatea de a-și plăti datoriile, inclusiv o sumă de peste 12 milioane de lei datorată salariaților între 2022 și 2024.

Acțiunile celor implicați au fost motivate de dorința de a prelua activele uzinei, care anterior refuzase să cedeze terenurile respective. Aceste manevre ar fi provocat pierderi considerabile creditorilor întreprinderii.

Pentru a strânge probe, procurorii au efectuat percheziții la sediile ambelor companii și la locuințele bănuiților, confiscând documente scrise și electronice relevante pentru caz.

Uzina TOPAZ din Chișinău este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia, sancționată de Occident pentru implicarea în industria militară rusă. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Legăturile uzinei cu Rusia au fost dezvăluite într-o anchetă RISE Moldova, evidențiind faptul că ODK fabrică motoare pentru avioane militare și că sancțiunile internaționale au afectat grav activitatea financiară a acesteia. Deși uzina a fost scoasă la vânzare, licitația inițială a eșuat, iar în august 2023, o nouă licitație a fost câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova, deși ODK a negat înstrăinarea acțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.