Scandalul TOAPAZ. Cine sunt persoanele anchetate în șmecheria cu insolvabilitatea fictivă de la uzina rușilor

Patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate în cadrul dosarului care vizează uzina (TOPAZ n.a) din Chișinău, asociată cu o companie din Rusia sancționată internațional. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Doi dintre bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea întreprinderii mixte, care au avut anterior funcții în așa-zisele „autorități” din stânga Nistrului și făceau naveta la Chișinău. Ceilalți doi bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea unei companii moldovenești care a solicitat instanței declararea insolvabilității uzinei TOPAZ. Procurorii susțin că această insolvabilitate ar fi fost creată artificial, deși întreprinderea avea capacitatea de a-și plăti datoriile, inclusiv o sumă de peste 12 milioane de lei datorată salariaților între 2022 și 2024.

Acțiunile celor implicați au fost motivate de dorința de a prelua activele uzinei, care anterior refuzase să cedeze terenurile respective. Aceste manevre ar fi provocat pierderi considerabile creditorilor întreprinderii.

Pentru a strânge probe, procurorii au efectuat percheziții la sediile ambelor companii și la locuințele bănuiților, confiscând documente scrise și electronice relevante pentru caz.

Uzina TOPAZ din Chișinău este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia, sancționată de Occident pentru implicarea în industria militară rusă. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Legăturile uzinei cu Rusia au fost dezvăluite într-o anchetă RISE Moldova, evidențiind faptul că ODK fabrică motoare pentru avioane militare și că sancțiunile internaționale au afectat grav activitatea financiară a acesteia. Deși uzina a fost scoasă la vânzare, licitația inițială a eșuat, iar în august 2023, o nouă licitație a fost câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova, deși ODK a negat înstrăinarea acțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.