Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

„Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.