Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

“Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Germania a rămas cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii Europene în 2024, în pofida unei crize economice prelungite, deşi plăţile sale au scăzut semnificativ faţă de anii precedenţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Economic German IW şi consultat miercuri de Reuters.

Anul trecut, cea mai mare economie a Europei a plătit cu 13,1 miliarde de euro mai mult la bugetul UE decât a primit. Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă economia germană şi-au pus amprenta, plăţile nete fiind într-o tendinţă descendentă, ajungând la 19,7 miliarde de euro în 2022 şi 17,4 miliarde de euro în 2023, scrie Agerpres.

Franţa s-a clasat pe locul al doilea cu plăţi nete la bugetul UE de 4,8 miliarde de euro, urmată de Italia cu 1,6 miliarde de euro. De cealaltă parte, Grecia a fost cel mai mare beneficiar net, cu 3,5 miliarde de euro, urmată de Polonia cu 2,9 miliarde de euro şi România cu 2,7 miliarde de euro.

Pe cap de locuitor, cetăţenii germani au plătit aproximativ 157 de euro net la bugetul UE, cea mai mare sumă, urmaţi de irlandezi cu 130 de euro.

„Bugetul UE este o oglindă a relaţiilor de putere economică din Europa”, a declarat analistul IW, Samina Sultan. Ţările cu ritmuri ridicate de creştere, precum Polonia, primesc mai puţin sprijin, în timp ce „Germania şi Franţa sunt copiii problemă ai UE”. Prognozele arată că, şi în acest an, Germania va înregistra o creştere economică sub media europeană, ceea ce înseamnă că este posibil să scadă în continuare contribuţia sa netă, a spus Sultan.

Comisia Europeană a publicat statistici privind contributorii şi beneficiarii neţi la bugetul UE până în 2020, dar de atunci a încetat să mai facă acest lucru din motive politice, potrivit IW.

#buget ue #tarile ue #contributii #Germania