Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

„Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră