Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

„Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Metalele prețioase au înregistrat creșteri puternice la începutul tranzacționării în Asia, după ce atacurile militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului au amplificat riscurile geopolitice și au determinat investitorii să se refugieze în active considerate sigure, potrivit unei analize publicate de Investing.com.

Prețul aurului a depășit în timpul sesiunii pragul de 5 418 dolari pe uncie, continuând un raliu care a dus la o apreciere de aproximativ 22% de la începutul anului 2026. Ultimele tranzacții indicau un preț de 5 384,46 dolari pe uncie pentru aurul spot, cu circa 2% peste nivelul anterior, consolidând statutul metalului galben de barometru al anxietății piețelor în perioade de criză.

Creșterea reflectă orientarea rapidă a capitalului către active tangibile în momente de incertitudine majoră. Escaladarea militară din Orientul Mijlociu alimentează temerile privind posibile întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare, instabilitate regională și volatilitate financiară extinsă, factori care sporesc apetitul pentru instrumente defensive.

Și argintul a urmat tendința ascendentă, urcând cu 2,4% până la 96,05 dolari pe uncie în aceeași sesiune. Evoluția sa reflectă atât cererea de active de refugiu, cât și rolul său de metal industrial, influențat de așteptările privind producția și ciclurile economice. În actualul context tensionat, argintul beneficiază de aceeași primă geopolitică ce susține aurul, însă cu o volatilitate, de regulă, mai accentuată.