Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

“Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Dorian Istrati a declarat, în cadrul audierilor publice privind fraudele comise prin platforme online de presupuse investiții, că amploarea reală a fenomenului nu poate fi stabilită în lipsa unor plângeri oficiale din partea cetățenilor. Potrivit acestuia, până în prezent autoritățile au recepționat doar 13 cereri, fiecare dintre ele vizând prejudicii de câteva sute de euro sau dolari.

„Concluziile sunt clare: sunt doar 13 cereri depuse. Asta înseamnă că nu putem vorbi de pagube de milioane și nici de 50.000 de persoane păgubite, așa cum se vehiculează în presă. Cetățenii nu își raportează pierderile, iar fără denunțuri nu putem evalua dimensiunea reală a fraudei”, a subliniat Istrati.

El a precizat că, după analizarea informațiilor primite de la toate instituțiile responsabile, comisia parlamentară va formula concluzii și recomandări pentru fiecare instituție în parte, privind acțiunile necesare pentru combaterea fraudelor financiare online.

Deputatul a accentuat că una dintre prioritățile urgente ale legislativului este adoptarea legii privind criptomonedele, în conformitate cu legislația Uniunii Europene. „Aceasta va îmbunătăți inclusiv funcționarea pieței de capital și va crea un cadru legal clar pentru domeniul activelor digitale”, a adăugat el.

Audierile au avut loc în contextul prăbușirii piramidei financiare „TUX”, operată sub acoperirea unei platforme de investiții în active digitale. La începutul lunii noiembrie, cinci persoane – inclusiv liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore. Ancheta PCCOCS indică faptul că platforma funcționa ca o schemă piramidală, cu transferuri prin companii intermediare și conturi off-shore.

Rulajul total al platformei TUX în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro.