Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

„Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.