Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

„Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.