Scenariul-bombă din jurul Băncii Naționale a Moldovei! Guvernatorul surpriză pregătit, anul trecut, pentru șefia BNM

Natalia Gavrilița era pregătită să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Potrivit relatărilor, acest moment ar fi fost ratat de Gavrilița, sub influența unor factori interni, potrivit declarației lui Anatolie Golea din cadrul emisiunii de la TV 8.

Golea a susținut că Natalia Gavrilița ar fi avut șansa de a prelua conducerea Băncii Naționale în noiembrie 2022, dar ar fi decis să nu demisioneze din funcția de prim-ministru, sub presiunea lui Andrei Spînu, care a reușit să o convingă să rămână în fruntea Executivului.

„Existau discuții și planuri clare pentru ca Natalia Gavrilița să ocupe poziția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei în noiembrie 2022. Cu toate acestea, ea a ales să rămână în funcția de prim-ministru, sub influența lui Andrei Spînu,” a declarat Golea în cadrul emisiunii de la TV 8.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnnm. scenariu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.