Scenariul groazei pentru Rusia! UE taie accesul altor 15 bănci la SWIFT

Uniunea Europeană se pregătește să deconecteze aproximativ 15 bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, conform unor surse apropiate situației, citate de Bloomberg. Aceste propuneri au fost transmise statelor membre ale UE în această săptămână, dar sursele nu au specificat exact care bănci vor fi afectate.

În plus față de aceasta, Uniunea Europeană propune un embargo treptat asupra importurilor de aluminiu din Rusia și sancțiuni împotriva a peste 70 de nave din „flota umbră” a Rusiei, care transportă petrol la un preț mai mare decât plafonul impus de țările occidentale, de 60 de dolari pe baril. Conform surselor Bloomberg, pachetul final de sancțiuni ar putea suferi ajustări, întrucât acesta trebuie aprobat de toate statele membre ale UE. Adoptarea acestuia este așteptată înainte de a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina.

După începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, băncile rusești au fost deconectate treptat de la SWIFT, iar primele instituții financiare de mari dimensiuni care au pierdut accesul la sistem au fost Sberbank, VTB, Rosselhozbank, Promsvyazbank, Sovcombank și altele. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii septembrie 2024, mai mult de 200 de bănci rusești continuă să rămână conectate la SWIFT, deși le este interzis să utilizeze sistemul pentru transferuri interne în Rusia.

În 2014, Banca Centrală a Rusiei a creat un echivalent al SWIFT, cunoscut sub denumirea de Sistemul de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS), ca măsură de precauție în fața posibilelor sancțiuni. În vara anului trecut, Uniunea Europeană, în cadrul celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni, a interzis companiilor europene să se conecteze la SPFS sau la „servicii specializate echivalente de mesaje financiare”. De asemenea, organizațiile din UE nu pot efectua tranzacții cu participanți de pe piața țărilor terțe care utilizează SPFS în afaceri externe Rusiei.

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că SWIFT devine un sistem „riscant” și că multe țări analizează opțiuni alternative pentru mecanismele de plăți transfrontaliere. În același timp, Andrei Kostin, șeful VTB, a susținut că SWIFT ar trebui „pur și simplu să fie distrus”. „Este o scurgere directă de informații către dușmanii noștri. Ceea ce este important este că acest lucru poate fi rezolvat foarte simplu. Este o decizie administrativă, o înțelegere între două părți și câteva soluții tehnologice,” a spus Kostin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SWIFT #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră