Scenariul groazei pentru Rusia! UE taie accesul altor 15 bănci la SWIFT

29 Ian. 2025, 16:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2025, 16:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Uniunea Europeană se pregătește să deconecteze aproximativ 15 bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, conform unor surse apropiate situației, citate de Bloomberg. Aceste propuneri au fost transmise statelor membre ale UE în această săptămână, dar sursele nu au specificat exact care bănci vor fi afectate.

În plus față de aceasta, Uniunea Europeană propune un embargo treptat asupra importurilor de aluminiu din Rusia și sancțiuni împotriva a peste 70 de nave din „flota umbră” a Rusiei, care transportă petrol la un preț mai mare decât plafonul impus de țările occidentale, de 60 de dolari pe baril. Conform surselor Bloomberg, pachetul final de sancțiuni ar putea suferi ajustări, întrucât acesta trebuie aprobat de toate statele membre ale UE. Adoptarea acestuia este așteptată înainte de a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina.

După începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, băncile rusești au fost deconectate treptat de la SWIFT, iar primele instituții financiare de mari dimensiuni care au pierdut accesul la sistem au fost Sberbank, VTB, Rosselhozbank, Promsvyazbank, Sovcombank și altele. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii septembrie 2024, mai mult de 200 de bănci rusești continuă să rămână conectate la SWIFT, deși le este interzis să utilizeze sistemul pentru transferuri interne în Rusia.

În 2014, Banca Centrală a Rusiei a creat un echivalent al SWIFT, cunoscut sub denumirea de Sistemul de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS), ca măsură de precauție în fața posibilelor sancțiuni. În vara anului trecut, Uniunea Europeană, în cadrul celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni, a interzis companiilor europene să se conecteze la SPFS sau la „servicii specializate echivalente de mesaje financiare”. De asemenea, organizațiile din UE nu pot efectua tranzacții cu participanți de pe piața țărilor terțe care utilizează SPFS în afaceri externe Rusiei.

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că SWIFT devine un sistem „riscant” și că multe țări analizează opțiuni alternative pentru mecanismele de plăți transfrontaliere. În același timp, Andrei Kostin, șeful VTB, a susținut că SWIFT ar trebui „pur și simplu să fie distrus”. „Este o scurgere directă de informații către dușmanii noștri. Ceea ce este important este că acest lucru poate fi rezolvat foarte simplu. Este o decizie administrativă, o înțelegere între două părți și câteva soluții tehnologice,” a spus Kostin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!