Scenariul groazei pentru Rusia! UE taie accesul altor 15 bănci la SWIFT

Uniunea Europeană se pregătește să deconecteze aproximativ 15 bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, conform unor surse apropiate situației, citate de Bloomberg. Aceste propuneri au fost transmise statelor membre ale UE în această săptămână, dar sursele nu au specificat exact care bănci vor fi afectate.

În plus față de aceasta, Uniunea Europeană propune un embargo treptat asupra importurilor de aluminiu din Rusia și sancțiuni împotriva a peste 70 de nave din „flota umbră” a Rusiei, care transportă petrol la un preț mai mare decât plafonul impus de țările occidentale, de 60 de dolari pe baril. Conform surselor Bloomberg, pachetul final de sancțiuni ar putea suferi ajustări, întrucât acesta trebuie aprobat de toate statele membre ale UE. Adoptarea acestuia este așteptată înainte de a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina.

După începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, băncile rusești au fost deconectate treptat de la SWIFT, iar primele instituții financiare de mari dimensiuni care au pierdut accesul la sistem au fost Sberbank, VTB, Rosselhozbank, Promsvyazbank, Sovcombank și altele. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii septembrie 2024, mai mult de 200 de bănci rusești continuă să rămână conectate la SWIFT, deși le este interzis să utilizeze sistemul pentru transferuri interne în Rusia.

În 2014, Banca Centrală a Rusiei a creat un echivalent al SWIFT, cunoscut sub denumirea de Sistemul de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS), ca măsură de precauție în fața posibilelor sancțiuni. În vara anului trecut, Uniunea Europeană, în cadrul celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni, a interzis companiilor europene să se conecteze la SPFS sau la „servicii specializate echivalente de mesaje financiare”. De asemenea, organizațiile din UE nu pot efectua tranzacții cu participanți de pe piața țărilor terțe care utilizează SPFS în afaceri externe Rusiei.

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că SWIFT devine un sistem „riscant” și că multe țări analizează opțiuni alternative pentru mecanismele de plăți transfrontaliere. În același timp, Andrei Kostin, șeful VTB, a susținut că SWIFT ar trebui „pur și simplu să fie distrus”. „Este o scurgere directă de informații către dușmanii noștri. Ceea ce este important este că acest lucru poate fi rezolvat foarte simplu. Este o decizie administrativă, o înțelegere între două părți și câteva soluții tehnologice,” a spus Kostin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SWIFT #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.