Scenariul groazei pentru Rusia! UE taie accesul altor 15 bănci la SWIFT

Uniunea Europeană se pregătește să deconecteze aproximativ 15 bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, conform unor surse apropiate situației, citate de Bloomberg. Aceste propuneri au fost transmise statelor membre ale UE în această săptămână, dar sursele nu au specificat exact care bănci vor fi afectate.

În plus față de aceasta, Uniunea Europeană propune un embargo treptat asupra importurilor de aluminiu din Rusia și sancțiuni împotriva a peste 70 de nave din „flota umbră” a Rusiei, care transportă petrol la un preț mai mare decât plafonul impus de țările occidentale, de 60 de dolari pe baril. Conform surselor Bloomberg, pachetul final de sancțiuni ar putea suferi ajustări, întrucât acesta trebuie aprobat de toate statele membre ale UE. Adoptarea acestuia este așteptată înainte de a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina.

După începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, băncile rusești au fost deconectate treptat de la SWIFT, iar primele instituții financiare de mari dimensiuni care au pierdut accesul la sistem au fost Sberbank, VTB, Rosselhozbank, Promsvyazbank, Sovcombank și altele. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii septembrie 2024, mai mult de 200 de bănci rusești continuă să rămână conectate la SWIFT, deși le este interzis să utilizeze sistemul pentru transferuri interne în Rusia.

În 2014, Banca Centrală a Rusiei a creat un echivalent al SWIFT, cunoscut sub denumirea de Sistemul de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS), ca măsură de precauție în fața posibilelor sancțiuni. În vara anului trecut, Uniunea Europeană, în cadrul celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni, a interzis companiilor europene să se conecteze la SPFS sau la „servicii specializate echivalente de mesaje financiare”. De asemenea, organizațiile din UE nu pot efectua tranzacții cu participanți de pe piața țărilor terțe care utilizează SPFS în afaceri externe Rusiei.

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că SWIFT devine un sistem „riscant” și că multe țări analizează opțiuni alternative pentru mecanismele de plăți transfrontaliere. În același timp, Andrei Kostin, șeful VTB, a susținut că SWIFT ar trebui „pur și simplu să fie distrus”. „Este o scurgere directă de informații către dușmanii noștri. Ceea ce este important este că acest lucru poate fi rezolvat foarte simplu. Este o decizie administrativă, o înțelegere între două părți și câteva soluții tehnologice,” a spus Kostin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SWIFT #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.