Schema Kremlinului? Presa rusă susține că Gazprom a acționat Moldova în judecată, pentru datoriile la gaze

18 Mai 2021, 09:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Mai 2021, 09:35 // Actual //  MD Bani

Compania rusă Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018, informează Realitatea.md cu referire la publicația „Взгляд”.

Se întâmplă un lucru crezut imposibil chiar și de experții economici.

Detalii în acest INTERVIU

 

De amintit că fostul consilier prezidențial, Sergiu Tofilat, onsideră acumularea datoriilor la gazele naturale  o schemă a Kremlinului, prin care autoritățile din Federația Rusă mențin un control asupra celor din Republica Moldova. 

Potrivit sursei citate, într-o dare de seamă a companiei, se menționează că o adresare în acest sens a fost lansată în luna februarie.

„În februarie 2021, „Gazprom” s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse, contra SA „Moldovagaz” (Republica Moldova) și cere datorii în valoare de 370 518 092,46 dolari SUA, pentru gazele naturale livrate în anul 2018. Data ședinței de judecată nu a fost indicată”, se menționează în document.

Anterior, Camera de Comerț și Industrie din Rusia a îndeplinit în totalitate cererea Gazprom de a recupera de la Moldovagaz 246,4 milioane de dolari pentru gaze în 2017. Procesul a fost intentat în decembrie 2019.

Menționăm, că acordul pentru tranzitul și furnizarea resurselor energetice rusești este valabil până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Concernul rus „Gazprom” deține 50% din acțiunile SA „Moldovagaz”, Guvernul Republicii Moldova – 35,33%, administrația de la Tiraspol – 13,44%, iar alți acționari – 1,23% din acțiuni.

 

Achiziția energiei electrice de la Cuciurgan, problema care ne adâncește în groapă

Fiecare minut de energie electrică consumată crește datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Se întâmplă din cauza existenței și susținerii monopolului la energia electrică, deținut de Centrala Electrică de la Cuciurgan.

O explicație în acest sens a fost oferită de către fostul consilier prezidențial Sergiu Tofilat în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit lui, banii pentru gazele naturale livrate în regiunea transnistreană în scopul producerii energiei electrice nu ajung la Moldovagaz, ci rămân într-un cont special al bugetului separatist.

„Noi aprindem lumina, plătim factura, banii ajung la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Ei achită gazul la un preț minim către Tiraspol Transgaz Pridnestrovie pe aşa-numitul „cont special de gaze” și de acolo aceşti bani ajung mai departe în bugetul separatist.”

„Noi acumulăm datorii. Finanțăm sistemul separatist și acumulăm datorii. Iată asta a fost schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim neconstituţional la noi în țară, să ne impună pe noi să îl finanțăm și încă să acumulăm datorii.”, precizează Tofilat.

Potrivit consilierului prezidențial, situația a fost determinată de monopolul deținut la producerea de energie electrică de către Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), unitate importantă în producția de energie din Republica Moldova, controlată de grupul energetic rus Inter RAO.

Totodată, MGRES este acuzată că a restricționat participarea altor furnizori la licitație privind achiziția de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022, prezentându-se ca fiind singurul furnizor posibil de energie electrică din Republica Moldova.

În absența concurenței în piață, prețul energiei electrice oferit de termocentrala de la Cuciurgan a crescut cu 18%.

Ceilalți participanți la licitație, precum și organizatori ai acesteia, și-au exprimat nemulțumirea și au trimis scrisori oficiale autorităților competente reclamând absența unei piețe libere și discriminarea față de furnizorii concurenți, inclusiv cei din Ucraina.

În cadrul interviului citat anterior, Tofilat a declarat că nu putem vorbi despre o piață liberă a energiei electrice atât timp cât nu există o varietate de oferte. Consilierul prezidențial precizează că un prim pas necesar este conectarea la infrastructura europeană, prin crearea conexiunilor de rețele cu România.

Gravitatea problemei este accentuată și de faptul cădin cinci linii de interconexiune cu Ucraina, patru trec prin stația de transformare a  Centralei Electrice de la Cuciurgan, din stânga Nistrului”, decizia de a admite sau nu alți jucători pe piață, fiind practic dictată de MGRES.

20 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!