Schema Kremlinului? Presa rusă susține că Gazprom a acționat Moldova în judecată, pentru datoriile la gaze

Compania rusă Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018, informează Realitatea.md cu referire la publicația „Взгляд”.

Se întâmplă un lucru crezut imposibil chiar și de experții economici.

Detalii în acest INTERVIU

De amintit că fostul consilier prezidențial, Sergiu Tofilat, onsideră acumularea datoriilor la gazele naturale o schemă a Kremlinului, prin care autoritățile din Federația Rusă mențin un control asupra celor din Republica Moldova.

Potrivit sursei citate, într-o dare de seamă a companiei, se menționează că o adresare în acest sens a fost lansată în luna februarie.

„În februarie 2021, „Gazprom” s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse, contra SA „Moldovagaz” (Republica Moldova) și cere datorii în valoare de 370 518 092,46 dolari SUA, pentru gazele naturale livrate în anul 2018. Data ședinței de judecată nu a fost indicată”, se menționează în document.

Anterior, Camera de Comerț și Industrie din Rusia a îndeplinit în totalitate cererea Gazprom de a recupera de la Moldovagaz 246,4 milioane de dolari pentru gaze în 2017. Procesul a fost intentat în decembrie 2019.

Menționăm, că acordul pentru tranzitul și furnizarea resurselor energetice rusești este valabil până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Concernul rus „Gazprom” deține 50% din acțiunile SA „Moldovagaz”, Guvernul Republicii Moldova – 35,33%, administrația de la Tiraspol – 13,44%, iar alți acționari – 1,23% din acțiuni.

Achiziția energiei electrice de la Cuciurgan, problema care ne adâncește în groapă

Fiecare minut de energie electrică consumată crește datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Se întâmplă din cauza existenței și susținerii monopolului la energia electrică, deținut de Centrala Electrică de la Cuciurgan.

O explicație în acest sens a fost oferită de către fostul consilier prezidențial Sergiu Tofilat în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit lui, banii pentru gazele naturale livrate în regiunea transnistreană în scopul producerii energiei electrice nu ajung la Moldovagaz, ci rămân într-un cont special al bugetului separatist.

„Noi aprindem lumina, plătim factura, banii ajung la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Ei achită gazul la un preț minim către Tiraspol Transgaz Pridnestrovie pe aşa-numitul „cont special de gaze” și de acolo aceşti bani ajung mai departe în bugetul separatist.”

„Noi acumulăm datorii. Finanțăm sistemul separatist și acumulăm datorii. Iată asta a fost schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim neconstituţional la noi în țară, să ne impună pe noi să îl finanțăm și încă să acumulăm datorii.”, precizează Tofilat.

Potrivit consilierului prezidențial, situația a fost determinată de monopolul deținut la producerea de energie electrică de către Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), unitate importantă în producția de energie din Republica Moldova, controlată de grupul energetic rus Inter RAO.

Totodată, MGRES este acuzată că a restricționat participarea altor furnizori la licitație privind achiziția de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022, prezentându-se ca fiind singurul furnizor posibil de energie electrică din Republica Moldova.

În absența concurenței în piață, prețul energiei electrice oferit de termocentrala de la Cuciurgan a crescut cu 18%.

Ceilalți participanți la licitație, precum și organizatori ai acesteia, și-au exprimat nemulțumirea și au trimis scrisori oficiale autorităților competente reclamând absența unei piețe libere și discriminarea față de furnizorii concurenți, inclusiv cei din Ucraina.

În cadrul interviului citat anterior, Tofilat a declarat că nu putem vorbi despre o piață liberă a energiei electrice atât timp cât nu există o varietate de oferte. Consilierul prezidențial precizează că un prim pas necesar este conectarea la infrastructura europeană, prin crearea conexiunilor de rețele cu România.

Gravitatea problemei este accentuată și de faptul că „din cinci linii de interconexiune cu Ucraina, patru trec prin stația de transformare a Centralei Electrice de la Cuciurgan, din stânga Nistrului”, decizia de a admite sau nu alți jucători pe piață, fiind practic dictată de MGRES.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.