Schimbă viața unui copil. Află cum poți deveni asistent parental profesionist și ce beneficii vei avea

Anual, sute de copii au nevoie de suportul asistenților parentali profesioniști

În prezent, peste 100 copii rămași fără ocrotire părintească așteaptă să fie încadrați în familiile din municipiul Chișinău. În acest context, DGPDC își propune ca numărul asistenților parentali profesioniști din cadrul Serviciului Asistență Parentală Profesionistă (SAPP) din municipiul Chișinău să ajungă la 50.

Cine este asistentul parental profesionist?

Asistentul parental profesionist (APP) este persoana care oferă îngrijire temporară în familia sa unui copil aflat în situație de risc, dar și oferă sprijinul în reintegrarea copilului în familia lui biologică sau extinsă.

Totodată, Asistentul Parental Profesionist este angajat în câmpul muncii, primeşte un salariu lunar, poliţă de asigurare medicală, carnet de muncă și contract individual de muncă. Copiii vor beneficia de o indemnizație unică, o indemnizație lunară și un supliment financiar lunar. În Asistenţa Parentală Profesionistă pot fi luaţi în plasament un copil, doi sau maximum trei copii dacă sunt fraţi şi surori. Nu este posibil să luați în plasament copii care vă sunt rude, decât în situații excepționale.

Cine poate deveni asistent parental profesionist?

Asistentul parental profesionist este acea persoană care poate ajuta un copil să depășească situația de risc, oferindu-i îngrijire, creștere și educație temporară. De asemenea, ajută copilul să se integreze mai ușor la școală și în societate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Orice persoană căsătorită sau necăsătorită care are experiență în educarea copiilor poate aplica pentru a deveni asistent parental profesionist.

Poți deveni asistent parental profesionist dacă:

Ai suficient timp pentru a îngriji și educa un copil;

Ai experiență în îngrijirea și creșterea copiilor;

Îi poți asigura egalitate în drepturi cu ceilalți copii din familia ta (dacă ai copii);

Îi poți respecta identitatea și personalitatea copilului;

Îi ajuți să se integreze în școală și societate;

Ești deschis/ă să menții contactul cu familia biologică a copilului/,

Ești dispus/ă să fii instruit și susținut de echipa Serviciului de Asistență Parentală Profesionistă;

Pentru mai multe detalii apelați 022 27 89 60 sau 079 70 80 56.

Dacă consideri că poți oferi suport, grijă și o viață mai bună copiilor rămași fără ocrotire părintească, aplică pentru a deveni ASISTENT PARENTAL PROFESIONIST.

Despre DGPDC:

Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului este subordonată Primăriei Municipiului Chișinău și are drept misiune monitorizarea respectării drepturilor copilului în municipiul Chișinău și protecția copiilor aflați în situație de risc, a copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, abuzurilor, exploatării în toate mediile, precum și asistența familiilor cu copii pentru prevenirea intrării lor în dificultate, dar și pentru depășirea situațiilor de risc cu care se confruntă acestea.

Disclaimer:

Acțiuni realizate de Primăria Municipiului Chișinău și UNICEF în cadrul Memorandumului pentru protecția și realizarea drepturilor copiilor și adolescenților din Chișinău.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.