O istorie despre creativitate și curaj! Cum a descoperit Eugenia Dide pasiunea pentru tehnica origami

Astăzi vă împărtășim o istorie a unei femei care inspiră – Eugenia Dide, o femeie cu probleme locomotorii, care își crește de una sigură fiul de 14 ani, și confecționează lucrări hand-made după tehnica origami.

Eugenia are o dorință aprigă de a munci pentru a asigura un trai decent pentru ea și fiul ei, dar din cauza dizabilității, lucrurile se complică. Când fiul său era în clasele primare și avea nevoie de un mărțișor pentru expoziția organizată la școală a descoperit un nou hobby – tehnica origami. Astfel a început să învețe cât mai multe despre origami, confecționând mărțișoare, flori, coșuri, etc. Totuși, Eugenia nu prea are vânzări, unii cumpărătorii spunând că e „scump”.

„Vânzări am foarte rar și foarte puține, dar nu renunț. E o plăcere pentru suflet. În majoritatea cazurilor, pentru mine, o lucrare înseamnă a spune într-un fel frumos „MULȚUMESC” unor oameni. Deseori, confecționez diverse lucrări pentru ocazii speciale: 1 martie, 8 martie, zi de naștere”, recunoaște Eugenia.

Chiar dacă viața e dură cu Eugenia ea își regăsește alinarea în tehnica origami, fiind susținută și de fiul său. Eugenia Dide este recunoscătoare că prin lucrările pe care le confecționează poate fi utilă societății.

„Eu nu vreau peștele, dar vreau undiță. Îmi doresc mult să mă încadrez, poate să lucrez undeva, să fac și eu un bănuț pentru a-i oferi fiului meu strictul necesar. Eu vreau ca oamenii să fie mai buni”, a mai adăugat Eugenia.

Întrucât primăvara bate la ușă, mărțișoarele și compozițiile confecționate de Eugenia pot fi perfect pentru expoziții sau pentru cadouri celor dragi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Foto: Facebook/Eugenia Dide

Foto: Facebook/Eugenia Dide

Foto: Facebook/Eugenia Dide

#Eugenia Dide #dizabilitati lomotorii #origami #hand-made #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi