Schimbare de macaz! Belgia își reafirmă prietenia cu Putin. Va aproba importul de gaze din Rusia

Belgia se confruntă cu o situație tensionată și incertă în privința posibilității de a opri importul de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, în lumina noilor măsuri legislative adoptate de Uniunea Europeană. Aceste reglementări permit statelor membre să restricționeze accesul la sistemele europene de transport al gazelor, deschizând astfel discuții cu privire la viitorul importului de gaze.

La o ședință a Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European desfășurată pe 22 ianuarie 2024, ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, a dezvăluit că țara se află la un pas să aprobe importul de GNL din Rusia. Cu toate acestea, incertitudinea planează asupra modului în care Belgia va gestiona această decizie în lumina noilor reglementări europene, scrie neftegaz.ru.

„Nu este complet clar dacă vom putea lucra cu acest lucru (referitor la posibilitatea de a bloca livrările de GNL din Rusia în legea UE privind piața gazelor). În Belgia există contracte care au fost semnate cu mult înainte de război. Acum întrebarea rămâne cum să rezolvi această problemă. (…) Blocarea aprovizionării cu GNL din Rusia va necesita consultări cu țările către care Belgia reexportă gaze. (…) Acesta este ceva ce nu putem face unilateral”, a subliniat ministrul Van der Straeten.

Belgia a devenit, în 2023, unul dintre principalii cumpărători de GNL rusesc în Europa, alături de Spania și Franța. Cu toate acestea, o eventuală oprire a importului de GNL din Rusia ridică întrebări despre impactul asupra pieței și a sectorului energetic belgian.

Importul total de GNL din Rusia în Europa a înregistrat o creștere de 1,0% în 2023, iar Belgia și-a consolidat poziția ca centru important de comercializare a gazelor naturale prin terminalul de regazificare GNL Zeebrugge. Cu capacitatea sa de regazificare de 6,6 milioane de tone pe an, terminalul este conectat la sistemele de transport al gazelor din Europa continentală și Marea Britanie.

Noile orientări legislative ale Uniunii Europene, cu accent pe decarbonizare și securitate energetică, permit statelor membre să restricționeze sau să închidă accesul companiilor furnizoare de gaze din Rusia la infrastructura europeană de gaze. În acest context, Belgia se află într-un moment crucial de decizie cu privire la viitorul său energetic și relația cu Rusia în domeniul gazelor naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #belgia #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.