Schimbare majoră la BNM! Va integra inteligența artificială în activitățile de supraveghere

Banca Națională a Moldovei intenționează să extindă utilizarea instrumentelor inteligenței artificiale în mai multe domenii cheie. „Ne propunem să integrăm AI în activitatea noastră de supraveghere, unde aceste tehnologii pot îmbunătăți procesul de analiză a rapoartelor, identificând totodată riscurile și asigurând conformitatea mai eficient”, a declarat Anca Dragu, guvernatoarea BNM la cea de-a 15-a ediție a seminarului pe probleme de stabilitate financiară organizată de Banca Națională a României la Sinaia

Anca Dragu a menționat că instituția pe care o conduce utilizează mai multe instrumente AI pentru a îmbunătăți eficiența operațiunilor, printre care recunoașterea optică a caracterelor în convertirea documentelor scanate, clasificarea informațiilor-cheie, precum și utilizarea unui asistent de reglementare și conformitate alimentat de inteligență artificială.

„Scopul nostru este să integrăm AI în moduri care să îmbunătățească eficiența operațională și luarea deciziilor, asigurându-ne, în același timp, că aceste inovații nu afectează securitatea datelor și stabilitatea financiară sau ”, a adăugat guvernatoarea BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #supraveghere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.