Schimbări de cadre printre separatiștii ruși: Putin l-a recompensat pe „premierul” din Donețk cu o funcție în Siberia

Guvernul așa-zisei „Republici Populare Donețk” proclamate de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei și-a dat demisia după ce Vladimir Putin l-a transferat pe premierul său într-o funcție din Siberia, relatează Interfax.

„După ce președintele l-a numit pe Vitalii Hoțenko în regiunea Omsk și, în consecință, Vitalii Pavlovici [Hoțenko] a fost eliberat din funcția de prim-ministru al guvernului Republicii Populare Donețk, guvernul a demisionat oficial”, a anunțat Denis Pușilin, liderul separatiștilor din Donețk.

El a precizat că demisia este doar o chestiune de natură administrativă și că guvernul va continua să își exercite atribuțiile până la numirea unui nou cabinet.

Vladimir Putin l-a numit joi pe Hoțenko în funcția de guvernator interimar al regiunii Omsk din sudul Siberiei după ce anteriorul guvernator, Alexandr Burkov, și-a dat demisia.

Născut în 1986 în orașul ucrainean Dnipro, Hoțenko și-a făcut studiile la Moscova, stabilindu-se în Rusia după destrămarea URSS și ocupând în ultimul deceniu mai multe funcții în cadrul aparatului de stat rus.

Șeful guvernului din Donețk a fost rănit alături de Dmitri Rogozin

Hoțenko a ocupat funcția de premier al așa-zisei „Republici Populare Donețk” din luna iunie a anului trecut, fiind votat în funcție de adunarea legislativă creată de separatiștii pro-ruși aici cu susținerea Moscovei.

El a fost rănit în timpul atacului ucrainean din luna decembrie a anului trecut care l-a vizat pe fostul vicepremier rus și șef al Roscosmos Dmitri Rogozin în timpul unei vizite pe care acesta a efectuat-o în Donețk. Se crede că alți doi oficiali ruși au murit în urma atacului.

Rogozin pare să își fi redus la minimum aparițiile în spațiul public din Rusia în urma acestui atac, deși a postat o fotografie de pe patul de spital după ce a fost operat, clamând eventuala „victorie finală” a Rusiei în războiul declanșat de Putin.

Rogozin, care a fost înlocuit de Vladimir Putin de la conducerea Roscosmos la jumătatea lunii iulie, a fost rănit în noaptea de 21 decembrie în urma bombardării restaurantului Shesh-Besh din Donețk, unde își sărbătorea ziua de naștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miscari #separatisti #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.