Schimbări la Serviciul Fiscal de Stat! Au fost lichidate 19 funcții de conducere, ce schimbări majore au avut loc

Din din 1 ianuarie 2022, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are o nouă structură. Noile schimbări sunt realizate în vederea vederea continuării realizării reformei Serviciului Fiscal de Stat inițiate în 2017.

„Continuarea realizării reformei are ca scop sporirea capacității de deservire a contribuabililor, standardizarea serviciilor oferite contribuabililor, precum și tratarea univocă a legislației fiscale și a contribuabililor”, se arată într-un comunicat de presă al SFS.

Potrivit SFS, noua structură prevede două schimbări majore:

Centralizarea atribuțiilor de deservire fiscală, prin lichidarea a patru Direcții generale administrare fiscală și crearea unei Direcții generale deservire fiscală, prin lichidarea a 16 funcții de conducere. Prioritatea noii subdiviziuni create este de a se axa pe procesul de consultare al contribuabililor oferind servicii calitative la cel mai înalt nivel.
Crearea Direcției generale control prin comasarea Direcției generale control operativ și Direcției generale control post operațional, în componența căreia se vor regăsi o Direcție de organizare control, treisprezece Direcții control post operațional și șase Direcții control operativ, ca urmare au fost reduse 3 funcții publice de conducere. Activitatea noii direcții va fi gestionată de către noul Director adjunct al SFS, domnul Valeriu VLAS.

Astfel, în urma reorganizării autorității fiscale, au fost reduse 19 funcții publice de conducere.

SFS menționează că, până acum, în cadrul instituției activau 203 angajați cu funcție de conducere și 1 506 angajați cu funcție de execuție. După reorganizare activează 184 angajați cu funcție de conducere și 1 502 de angajați cu funcție de execuție. La fel, în cadrul instituției activează 135 de funcționari publici cu statut special. Vârsta medie a angajaților constituie 42,4 ani, fiind angajați în cadrul sistemului 1 109 femei și 568 de bărbați.

Directorii adjuncți domnul Igor Țurcanu și doamna Nicoleta Nemerenco nu se mai află în această funcție, fiind modificate raporturile de serviciu.

Amintim că, începând cu 1 aprilie 2017, Serviciul Fiscal de Stat activează ca entitate juridică unică responsabilă de asigurarea procesului de administrare fiscală pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

#functii de conducere #reforme #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.