Schimbări radicale în domeniul achizițiilor publice! A fost majorată suma contractelor

Deputații au votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, majorarea pragului pentru achizițiile de valoare mică, cu 50%. Astfel, autoritățile contractante nu sunt obligate să publice organizarea licitațiilor.

Este vorba de contractele de achiziții de bunuri și servicii suma pentru care crește de la 200 000 lei până la 300 000 lei, pentru contractele de achiziții de lucrări – de la 250 000 lei la 325 000 lei, iar pentru contractele de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale – de la 400 000 lei la 600 000 lei.

Autorii argumentează că este necesar de a eficientiza activitatea autorităților contractante, iar modificările propuse le vor ajuta să utilizeze mai eficient banii publici.

În anul 2018 pragul pentru achizițiile de mică valoare a fost majorat de 2,5 ori pragul pentru achizițiile de valoare mică: pentru contractele de achiziții publice de bunuri și servicii – de la 80.000 de lei la 200.000 lei, iar pentru contractele de achiziții publice de lucrări – de la 100.000 de lei la 250.000.

De asemenea, a fost majorat pragul și pentru procedura cererii ofertelor de prețuri (COP). Ea poate fi validată dacă valoarea estimată a achiziției nu depășește 800.000 de lei pentru bunuri și servicii și 2.000.000 de lei pentru lucrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prag #autorități #Licitații

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță o creștere a lichidității excesive în sistemul bancar în trimestrul I 2025, care a ajuns la un nivel record de 10,6 miliarde de lei, în creștere cu 2,24 miliarde de lei față de trimestrul anterior. Fenomenul vine în pofida majorării recente a ratei de bază la 6,5% și a unui cadru monetar considerat restrictiv.

Această acumulare de lichiditate semnalează o absorbție insuficientă a banilor în circulație și poate amplifica riscurile inflaționiste, într-un context economic fragil.

Agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 12,9%, susținut în principal de majorarea soldului depozitelor în moneda națională, în ciuda încercărilor BNM de a restrânge condițiile monetare.

Această dinamică sugerează o presiune persistentă în sistem, cu băncile deținând volume mari de bani neutilizați în raport cu cererea de credit și activitatea economică reală.

Pentru a ține sub control inflația și a tempera excesul de lichiditate, Comitetul executiv al BNM a decis:

În ianuarie și februarie 2025, majorarea cumulativă cu 2,9 puncte procentuale a ratei de bază, până la 6,50%. În martie și mai 2025, menținerea ratei de bază și a celorlalte instrumente de politică monetară: credite overnight (8,50%), depozite overnight (4,50%), operațiuni repo (6,75%).

Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 22% pentru mijloacele în lei și valută neconvertibilă și 31% pentru valută liber convertibilă.

BNM susține că urmare a măsurile luate dobânzile au urcat ușor. Dobânzile la creditele noi în lei au crescut la 8,47%, iar la depozite noi la 4,14%. În schimb, dobânzile la creditele existente s-au redus ușor, la 8,52%, iar cele la depozitele existente au urcat la 3,44%.

BNM subliniază că nivelul ridicat al lichidității excesive reprezintă un risc în contextul unei inflații aflate în curs de temperare, dar încă vulnerabilă la șocuri externe. Deciziile de menținere a parametrilor actuali ai politicii monetare reflectă nevoia de continuare a transmisiei măsurilor restrictive și de consolidare a controlului asupra cererii agregate.