Schimbări radicale în domeniul achizițiilor publice! A fost majorată suma contractelor

Deputații au votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, majorarea pragului pentru achizițiile de valoare mică, cu 50%. Astfel, autoritățile contractante nu sunt obligate să publice organizarea licitațiilor.

Este vorba de contractele de achiziții de bunuri și servicii suma pentru care crește de la 200 000 lei până la 300 000 lei, pentru contractele de achiziții de lucrări – de la 250 000 lei la 325 000 lei, iar pentru contractele de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale – de la 400 000 lei la 600 000 lei.

Autorii argumentează că este necesar de a eficientiza activitatea autorităților contractante, iar modificările propuse le vor ajuta să utilizeze mai eficient banii publici.

În anul 2018 pragul pentru achizițiile de mică valoare a fost majorat de 2,5 ori pragul pentru achizițiile de valoare mică: pentru contractele de achiziții publice de bunuri și servicii – de la 80.000 de lei la 200.000 lei, iar pentru contractele de achiziții publice de lucrări – de la 100.000 de lei la 250.000.

De asemenea, a fost majorat pragul și pentru procedura cererii ofertelor de prețuri (COP). Ea poate fi validată dacă valoarea estimată a achiziției nu depășește 800.000 de lei pentru bunuri și servicii și 2.000.000 de lei pentru lucrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prag #autorități #Licitații

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.