Scumpirea creditelor amenință băncile cu majorarea numărului rău-platnicilor

În ultima perioadă se atestă o scumpire a creditelor acordate de bănci urmare a majorării ratei de politică monetară la 18,5%. Economiștii susțin că pe termen mediu vom asista la creștere a numărului celor care nu-și vor putea rambursa datoriile.

„Cu siguranță, revizuirea ratelor dobânzilor la credite va influența rata creditelor neperformante. Peste vreo două – trei luni tabloul va fi mai clar. Este partea vizibilă a icebergului, datele publicate de BNM a împrumuturilor dubioase și compromise. Dar incapacitatea de plată care este camuflată cu recreditarea. Formal este tot ok, dar de fapt sunt probleme. Potrivit ultimului sondaj, o parte a populației se confruntă cu probleme la rambursarea împrumuturilor și confirmă că au contractat alte credite pentru a face față celor vechi”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la creșterea cu 9%, la 4,3 miliarde de lei a împrumuturilor noi acordate, economistul susține că indicatorul trebuie analizat împreună cu alte date. De exemplu, dacă s-au luat credite de 1 miliard de lei, dar s-au întors 1,5 miliarde de lei acest lucru arată constrângerea volumului împrumuturilor.

„Avem o creditare continuă destul de ridicată, pentru că oamenii au nevoie să-și achite facturile și să facă anumite cheltuieli. Chiar dacă a crescut rata dobânzii la credite, ele oricum sunt mai mici ca rata inflației. Asta înseamnă că dacă, în prezent, este achiziționat un bun cu 1000 de lei și este achitată o rată de 15%, costul creditului va fi de 1115 lei, dar valoarea bunului va fi de 1130 de lei. Respectiv contractarea împrumuturilor, însă este convenabilă, în condițiile în care bunul achiziționat la anul va fi mai scump față de anul curent”, spune Ioniță.

Economistul Viorel Gîrbu spune că cei care au contractat credite în perioada anterioară cu o rată variabilă vor avea de suferit, deoarece băncile au revizuit ratele la împrumuturi. Instituțiile financiare trebuie să fie mai precaute dacă nu vor să nu piardă clienți, iar populația trebuie să înțeleagă că băncile sunt obligate să revizuiască ratele urmate a deciziei BNM.

„Efectele politicii monetare este pe termen lung. Dobânzile operate de bănci nu au ajuns la 18% așa cum este rata de bază. De suferit au împrumuturile acordate Guvernului – primul care plătește costul politicii monetare este Executivul”, afirmă Gîrbu.

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale, soldul creditelor neperformante însuma la sfârșitul lunii mai era de 3,8 miliarde de lei față de 3,6 miliarde de lei în mai 2021.

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un proiect care ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Autoritățile își propun ca noul sistem să fie gata în câteva luni, astfel încât, în scenariul optimist, acesta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026, iar cel târziu de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, noul cadru legal va avea trei direcții principale: creșterea echității salariale, majorări mai consistente pentru angajații cu venituri mici și corectarea dezechilibrelor majore existente în prezent.

„Ambiția noastră este să avem noua lege gata în câteva luni, astfel încât, în mod ideal, ea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ea va presupune mai multă echitate în salarizări, cu majorări simțite de cei cu salarii mici”, a declarat Gavriliță.

Ministrul subliniază că în administrația publică există discrepanțe salariale greu de justificat, cu diferențe chiar și de zece ori între funcții similare ca importanță.

„Este prematur să spun acum care salarii și cu cât vor fi reduse, dar avem nevoie de mult mai multă echitate. Astăzi vedem conducători de instituții cu salarii mici, în timp ce alte persoane au venituri de zece ori mai mari. Nu spun că raportul trebuie inversat, dar trebuie, cu siguranță, mai multă uniformitate”, a precizat oficialul.

Gavriliță afirmă că procesul va necesita consultări, inclusiv cu instituțiile care au o autonomie mai mare, însă noua lege va crea un cadru legal unic în care vor fi incluse toate salariile din sectorul bugetar. Ministrul își exprimă încrederea că Parlamentul va avea un rol esențial pentru ca rezultatul final să fie „cât mai corect și echitabil”.