Scumpirea energiei electrică în stand by. Gavrilița: Tarifele rămân neschimbate până vom acorda compensații

Prețurile la energia electrică pentru consumatori rămân neschimbate, potrivit deciziei Comisiei situații excepționale.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, într-un briefing de presă, că în cadrul ședinței comisiei a fost decisă suspendarea achiziției energiei electrice.

Am decis prelungirea contractului actual de achiziție a curentului electric până la 31 martie 2023. De asemenea, am suspendat procedura de revizuire a tarifelor până în momentul când Ministerul Muncii va elabora un program de compensare țintită pentru categoriile social vulnerabile. Este important să asigurăm oamenilor o anumită stabilitate. Dacă este nevoie de o anumită revizuire a tarifului, atunci să fie făcute când guvernul este pregătit să susțină păturile social vulnerabile”, a explicat Gavrilița.

ANRE urma să decisă astăzi revizuirea tarifelor la energia electrică, însă în debutul ședinței directorul instituției a declarat că așteaptă decizia Comisiei situații excepționale, iar agenția se va conforma.

Tarifele la energia electrică pentru consumatorii deserviți de Premier Energy urmau să fie majorate cu 43%, la 2,16 lei/kWh, potrivit proiectului de hotărâre publicat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică.

Tarifele trebuiau să fie aprobate în data de 16 februarie. După cum relevă proiectul, consumatorii casnici racordați la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 kw), vor achita un tarif de 2,16 lei/kWh cu 43% mai mult față de tariful actual. Consumatorii conectați la rețele de tensiune medie (6;10 kV), tariful va fi majorat cu 47,2%, la 1,84 lei/ kWh, iar pentru cei conectați la rețele de tensiune înaltă (35; 110 kV), cu aproape 50,9%, la 1,72 lei/kWh.

#curent #majorare #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.