Scumpirea energiei electrică în stand by. Gavrilița: Tarifele rămân neschimbate până vom acorda compensații

Prețurile la energia electrică pentru consumatori rămân neschimbate, potrivit deciziei Comisiei situații excepționale.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, într-un briefing de presă, că în cadrul ședinței comisiei a fost decisă suspendarea achiziției energiei electrice.

Am decis prelungirea contractului actual de achiziție a curentului electric până la 31 martie 2023. De asemenea, am suspendat procedura de revizuire a tarifelor până în momentul când Ministerul Muncii va elabora un program de compensare țintită pentru categoriile social vulnerabile. Este important să asigurăm oamenilor o anumită stabilitate. Dacă este nevoie de o anumită revizuire a tarifului, atunci să fie făcute când guvernul este pregătit să susțină păturile social vulnerabile”, a explicat Gavrilița.

ANRE urma să decisă astăzi revizuirea tarifelor la energia electrică, însă în debutul ședinței directorul instituției a declarat că așteaptă decizia Comisiei situații excepționale, iar agenția se va conforma.

Tarifele la energia electrică pentru consumatorii deserviți de Premier Energy urmau să fie majorate cu 43%, la 2,16 lei/kWh, potrivit proiectului de hotărâre publicat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică.

Tarifele trebuiau să fie aprobate în data de 16 februarie. După cum relevă proiectul, consumatorii casnici racordați la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 kw), vor achita un tarif de 2,16 lei/kWh cu 43% mai mult față de tariful actual. Consumatorii conectați la rețele de tensiune medie (6;10 kV), tariful va fi majorat cu 47,2%, la 1,84 lei/ kWh, iar pentru cei conectați la rețele de tensiune înaltă (35; 110 kV), cu aproape 50,9%, la 1,72 lei/kWh.

#curent #majorare #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.