Scumpirea energiei electrică în stand by. Gavrilița: Tarifele rămân neschimbate până vom acorda compensații

Prețurile la energia electrică pentru consumatori rămân neschimbate, potrivit deciziei Comisiei situații excepționale.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, într-un briefing de presă, că în cadrul ședinței comisiei a fost decisă suspendarea achiziției energiei electrice.

Am decis prelungirea contractului actual de achiziție a curentului electric până la 31 martie 2023. De asemenea, am suspendat procedura de revizuire a tarifelor până în momentul când Ministerul Muncii va elabora un program de compensare țintită pentru categoriile social vulnerabile. Este important să asigurăm oamenilor o anumită stabilitate. Dacă este nevoie de o anumită revizuire a tarifului, atunci să fie făcute când guvernul este pregătit să susțină păturile social vulnerabile”, a explicat Gavrilița.

ANRE urma să decisă astăzi revizuirea tarifelor la energia electrică, însă în debutul ședinței directorul instituției a declarat că așteaptă decizia Comisiei situații excepționale, iar agenția se va conforma.

Tarifele la energia electrică pentru consumatorii deserviți de Premier Energy urmau să fie majorate cu 43%, la 2,16 lei/kWh, potrivit proiectului de hotărâre publicat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică.

Tarifele trebuiau să fie aprobate în data de 16 februarie. După cum relevă proiectul, consumatorii casnici racordați la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 kw), vor achita un tarif de 2,16 lei/kWh cu 43% mai mult față de tariful actual. Consumatorii conectați la rețele de tensiune medie (6;10 kV), tariful va fi majorat cu 47,2%, la 1,84 lei/ kWh, iar pentru cei conectați la rețele de tensiune înaltă (35; 110 kV), cu aproape 50,9%, la 1,72 lei/kWh.

#curent #majorare #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.