Scurgere de informații: Document confidențial de la Consiliul Concurenței, publicat în plină criza petrolieră

15 Iul. 2021, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iul. 2021, 11:39 // Actual //  MD Bani

Echipele a două redacții din Republica Moldova – Jurnal și TV8, au intrat în posesia unui document confidențial – este vorba despre raportul integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară.

Scurgere de informnații în plină criză

Se întâmplă exact la două săptămâni de când a intrat în vigoare noua modalitate de stabilire a prețurilor pentru combustibil, fapt care a dus la dispariția mai multor tipuri de combustibil din numeroase benzinării ale diferitor rețele. Se întâmplă în timp ce companiile importatoare refuză să vândă combustibil celorlalți jucători de pe piață pentru că se epuizează stocurile și e mai convenabil să vândă stocurile rămase în propriile benzinării.

Aceste informații sunt confirmate de surse ale Bani.md care preferă să păstreze anonimatul.

Scurgere de informații pentru a schimba accentele

Așa cum am fost obișnuiți, scurgerile de informații de la instituții de stat apar, adesea, în momente fierbinți, pentru a schimba accentele.

Echipa jurnaliștilor de la Cutia Neagră PLUS, TV 8, care au intrat în posesia raportului integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară  și l-au publicat pe data de 14 iulie 2021, scriu că autorii documentului au constat încălcarea Legii Concurenței de către întreprinderile Rompetrol Moldova SA, Lukoil-Moldova SRL, Petrom-Moldova SRL, Bemol-Retail SRL, Datario SRL și Tirex Petrol SA prin participarea la un acord/practică concertată care a fost îndreptată spre stabilirea/fixarea directă sau indirectă a prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare către terți la produsele petroliere principale și la gaz lichefiat pe teritoriul R. Moldova în perioada 15 mai 2019 – 18 ianuarie 2021.

De asemenea, autorii solicită amendarea companiilor vizate pentru încălcarea Legii Concurenței cu o sumă în mărime de la 2% până la 4% din cifra totală de afaceri înregistrată în anul anterior sancționării, factor de durată 1,2 cu luarea în considerarea a nivelului maxim.

Concluzie: Avem piață concurențială

Potrivit Raportului, șase companii controlează peste 80% din vânzările de carburanți. În raport, Consiliul Concurenței constată că „la prima vedere în Republica Moldova avem o piață concurențială, cu un nivel redus de concentrare, pe care intră un număr relativ mare de întreprinderi”.

Cei mai mari trei jucătoru de pe piață, potrivit raportului, sunt Rompetrol, Lukoil și Petrom – unicii care și importă combustibil, având contracte exclusiviste cu rafinăriile din România.

Din raport mai aflăm căcel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților este Rompetrol Moldova, cu o cotă de 23,18% în 2019 și 24,09% – în 2020.

Raportul poate fi citit aici.

Acțiunea ANRE de a doua zi

A doua zi de la publicarea în presă a raportului confidențial, ANRE vine cu un anunț de mult așteptat de piața pentrolieră: atât de jucătorii de pe piață, cât și de consumatori.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vrea în regim de urgență să repare greșeala inițiată de autorii modificărilor în legislația privind piața petrolieră.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a unei metodologii, create în baza unei legi cu lacune, semnalele de alarmă au fost auzite și, desigur, văzute: mai multe rețele de benzinării au sistat vânzarea anumitor tipuri de combustibil, iar importatorii refuză să mai vândă en-gros, păstrând stocurile pentru propriile benzinării.

În acest sens, „Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, organizează vineri, 16.07.2021, ora 09:00, în regim online, consultări publice asupra proiectului de modificare a pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.”

Graba strică treaba: Piața petrolieră se așteaptă la colaps. ANRE zice că a acționat regim de urgență

Legea și Metodologia cu lacune

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu explicații în legătură cu criza de pe piața petrolieră de la noi din țară. Reprezentanții instituției dau vina pe erorile de ordin juridic, tehnic și conceptual, care se conțin în proiectul de lege, prin care s-a aprobat noua metodologie de calcul a prețurilor la produselor petroliere.

Conform unui comunicat de presă, autorul legii a elaborat proiectul fără a recurge la expertiza Agenției și fără a ține cont de propunerile instituției, transmise Parlamentului din proprie inițiativă.

Agenția precizează că a fost pusă în situația să execute într-un termen extrem de restrâns prevederile acesteia, care conțineau grave erori.

Începând cu 1 iulie 2021, prețurile maximale de comercializare a produselor petroliere sunt determinate în conformitate cu noua Metodologie a ANRE.

Reprezentanții instituției spun că, pe fondul creșterii continue a cotațiilor la bursele internaționale și a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, s-a reușit ca prețurile de comercializare a produselor petroliere începând cu 14 iunie curent să rămână neschimbate.

„Mai mult, începând cu data de 1 iulie, contrar trendului global, prețurile din Republica Moldova ușor s-au micșorat”, se arată în comunicatul ANRE.

Totodată, pentru a elimina carențele admise în lege, ANRE definitivează un set de propuneri pentru ajustarea Legii privind piața produselor petroliere și a cadrului normativ conex, care urmează să fie examinat prioritar și aprobat într-un termen cât mai scurt posibil de către noul Parlament ales.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!