Scurgere de informații la Credit Suisse: Averile secrete ale miliardarilor acuzaţi de crime şi politicieni corupți

O scurgere de informaţii „masivă” din interiorul uneia din cele mai mari bănci private din lume, Credit Suisse, a dezvăluit averile uriaşe ascunse în conturile bancare de către diverşi clienţi ai băncii acuzaţi de tortură, asasinate, trafic de persoane şi droguri, corupţie şi felul în care banii proveniţi din astfel de infracţiuni erau spălaţi, informează The Guardian şi The New York Times.

Scurgerea de informaţii a fost făcută publică de către un „avertizor de integritate” (whistleblower) anonim, care a furnizat datele publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung, pentru a demasca acţiunile „imorale” din spatele secretului bancar. Ziarul german a împărtăşit mai departe aceste informaţii cu 46 de organizaţii de presă din întreaga lume.

Informaţiile se referă la conturile a peste 30.000 de clienţi din întreaga lume ai băncii elveţiene, demască o serie de clienţi bancari cu depozite care însumează peste 100 de miliarde de franci elveţieni şi arată felul în care au eşuat misiunile de audit bancare ale băncii, în ciuda angajamentelor referitoare la renunţarea la clienţi „dubioşi”, precum şi la utilizarea de fonduri provenite din acţiuni ilicite.

Printre clienţii băncii elveţiene: politicieni corupţi, traficanţi de persoane, miliardari care ordonă asasinate şi un cardinal de la Vatican

Aceşti clienţi includ un traficant de persoane din Filipine, un şef al bursei de valori din Hong Kong condamnat pentru mită, un miliardar care a ordonat asasinarea iubitei, directori care au devalizat compania petrolieră de stat din Venezuela, politicieni corupţi din Egipt sau Ucraina.

Scurgerea de infomaţii mai dezvăluie cum un cont bancar al Vaticanului a fost folosit pentru cheltuirea a 350 de milioane de euro într-o investiţie presupus frauduloasă pe piaţa imobiliară din Londra, care face obiectul unui proces penal în curs în care este implicat şi un cardinal al Vaticanului.

Conform New York Times, printe clienţii care au conturi de milioane de dolari la această bancă se numără regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, doi fii ai fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, sau fii ai şefului serviciilor secrete pakistaneze.

The Guardian mai notează că majoritatea clienţilor vizaţi de aceste dezvăluiri provin din ţări precum Egipt, Venezuela, Ucraina sau Thailanda, ţări unde elita politică şi financiară obişnuieşte să-şi ascundă averile în conturi offshore.

Instituţiile financiare elveţiene au active de aproape 7,5 trilioane de euro. Jumătate aparţin clienţilor străini

„Credit Suisse respinge ferm acuzaţiile şi presupunerile referitoare la practicile sale comerciale”, a reacţionat banca elveţiană într-un comunicat de presă, care a precizat că informaţiile publicate de jurnalişti se bazează pe „informaţii selective scoase din context, care duc la interpretări tendenţioase referitoare la modul de business al băncii”.

De asemenea, banca arată că unele cazuri fac referire la perioade înc are regulile şi practicile bancare erau diferite faţă de cele din prezent.

New York Times arată că datele sunt despre conturi deschise în anii 1940 până în 2010, fără a viza operaţiuni curente ale băncii.

Cu toate acestea, efectele acestui scandal ar putea provoca o criză a sistemului bancar elveţian, renumit pentru secretomania datelor referitoare la conturile bancare ale clienţilor.

Instituţiile financiare elveţiene au active de circa 7,9 trilioane de franci elveţieni (în jur de 7,5 trilioane de euro). Aproape jumătate din aceste active aparţin clienţilor străini.

#scurgere de informatii #averi #Credit Suisse #clienti #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.