Se așteaptă o criză de ulei de gătit

22 Mart. 2023, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Mart. 2023, 09:34 // Actual //  MD Bani

Un boom mondial al biocombustibililor ar urma să provoace o criză de uleiuri vegetale, utilizate pentru gătit şi din ce în ce mai mult pentru a propulsa camioanele şi avioanele, ceea ce va intensifica dezbaterea cu privire la alimente versus combustibil, transmite Bloomberg.

Din SUA şi până în Indonezia, guvernele adoptă energia produsă din plante precum soia boabe sau canola, şi chiar şi din grăsimi animale, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili şi emisiile poluante. Aceasta a creat noi oportunităţi pentru uleiurile vegetale, în special pentru uleiul de palmier, un ingredient omniprezent dar controversat în produse precum aluatul de pizza, tăiţei instant, ciocolată şi şampon.

Cererea este atât de mare încât producătorii de biocombustibili caută cu disperare chiar şi uleiul de gătit uzat precum şi produsul rezidual rămas la finalul procesării uleiului de palmier, pentru a le folosi drept materie primă la producţia de biocombustibili, scrie Agerpres.

Însă planurile ambiţioase privind utilizarea biocombustibililor ar putea să se lovească de unele provocări. Războiul şi fenomenele meteo extreme limitează livrările de ulei vegetal. O secetă severă a devastat culturile de soia din Argentina, cel mai mare exportator mondial de ulei de soia. În Europa, restricţiile privind utilizarea pesticidelor vor limita însămânţările de rapiţă, iar invazia rusească din Ucraina va reduce exporturile de ulei de floarea soarelui.

În condiţiile în care producţia de ulei vegetal este aşteptată să încetinească, biocombustibilii ar putea aduce piaţa mondială într-o situaţie de deficit în a doua jumătate a acestui an, susţine Thomas Mielke, director general la firma germană de analiză Oil World.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Biocombustibilii sunt responsabili pentru o mare parte din piaţa de ulei vegetal dar numai pentru o mică parte din cererea de energie, subliniază Mielke. Acesta se declară îngrijorat că obiectivele combinate privind biocombustibilii depăşesc ceea ce poate satisface piaţa mondială de uleiuri şi grăsimi.

SUA, Europa, Brazilia şi Indonezia sunt responsabile pentru cea mai mare parte a creşterii consumului de motorină bio. SUA foloseşte drept materie primă un amestec de ulei de soia, ulei de rapiţă, ulei de gătit uzat şi grăsimi animale. Europa produce motorină bio din reziduuri şi ulei de rapiţă. Indonezia utilizează în principal ulei de palmier pentru a produce biodiesel iar Brazilia se bazează pe ulei de soia.

Acest trend ar urma să fie unul benefic pentru uleiul de palmier, un produs care în ultimii ani a fost supus unei analize atente pe fondul informaţiilor referitoare la defrişarea pădurilor şi utilizarea de mână de lucru obligatorie. În condiţiile în care uleiurile vegetale sunt folosite din ce în ce mai des la biocombustibili, o parte din cerere se va răsfrânge şi asupra uleiului de palmier, susţine James Fry, preşedintele firmei de consultanţă agricolă LMC International Ltd.

Însă piaţa uleiului de palmier ar putea să nu fie capabilă să ţină pasul cu cererea. Producţia din Indonezia şi Malayezia, care împreună sunt responsabile pentru 85% din oferta mondială de ulei de palmier, a ajuns la un platou ca urmare a încetinirii procesului de replantare a arborilor bătrâni şi neproductivi, a fenomenelor meteo extreme şi a limitelor impuse defrişărilor pentru a majora suprafeţele de teren disponibile pentru culturile de palmier.

Obiectivele cu privire la biocombustibili ar trebui să fie unele flexibile şi să ofere loc pentru ajustări temporare în eventualitatea unor şocuri de aprovizionare, susţine Thomas Mielke. Având în vedere importanţa acestor politici pentru întregul lanţ al uleiurilor şi grăsimilor, orice modificări trebuie să fie unele moderate deoarece pot avea un impact devastator, susţine director general la firma germană de analiză Oil World.

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!