Se așteaptă o criză de ulei de gătit

22 Mart. 2023, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Mart. 2023, 09:34 // Actual //  MD Bani

Un boom mondial al biocombustibililor ar urma să provoace o criză de uleiuri vegetale, utilizate pentru gătit şi din ce în ce mai mult pentru a propulsa camioanele şi avioanele, ceea ce va intensifica dezbaterea cu privire la alimente versus combustibil, transmite Bloomberg.

Din SUA şi până în Indonezia, guvernele adoptă energia produsă din plante precum soia boabe sau canola, şi chiar şi din grăsimi animale, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili şi emisiile poluante. Aceasta a creat noi oportunităţi pentru uleiurile vegetale, în special pentru uleiul de palmier, un ingredient omniprezent dar controversat în produse precum aluatul de pizza, tăiţei instant, ciocolată şi şampon.

Cererea este atât de mare încât producătorii de biocombustibili caută cu disperare chiar şi uleiul de gătit uzat precum şi produsul rezidual rămas la finalul procesării uleiului de palmier, pentru a le folosi drept materie primă la producţia de biocombustibili, scrie Agerpres.

Însă planurile ambiţioase privind utilizarea biocombustibililor ar putea să se lovească de unele provocări. Războiul şi fenomenele meteo extreme limitează livrările de ulei vegetal. O secetă severă a devastat culturile de soia din Argentina, cel mai mare exportator mondial de ulei de soia. În Europa, restricţiile privind utilizarea pesticidelor vor limita însămânţările de rapiţă, iar invazia rusească din Ucraina va reduce exporturile de ulei de floarea soarelui.

În condiţiile în care producţia de ulei vegetal este aşteptată să încetinească, biocombustibilii ar putea aduce piaţa mondială într-o situaţie de deficit în a doua jumătate a acestui an, susţine Thomas Mielke, director general la firma germană de analiză Oil World.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Biocombustibilii sunt responsabili pentru o mare parte din piaţa de ulei vegetal dar numai pentru o mică parte din cererea de energie, subliniază Mielke. Acesta se declară îngrijorat că obiectivele combinate privind biocombustibilii depăşesc ceea ce poate satisface piaţa mondială de uleiuri şi grăsimi.

SUA, Europa, Brazilia şi Indonezia sunt responsabile pentru cea mai mare parte a creşterii consumului de motorină bio. SUA foloseşte drept materie primă un amestec de ulei de soia, ulei de rapiţă, ulei de gătit uzat şi grăsimi animale. Europa produce motorină bio din reziduuri şi ulei de rapiţă. Indonezia utilizează în principal ulei de palmier pentru a produce biodiesel iar Brazilia se bazează pe ulei de soia.

Acest trend ar urma să fie unul benefic pentru uleiul de palmier, un produs care în ultimii ani a fost supus unei analize atente pe fondul informaţiilor referitoare la defrişarea pădurilor şi utilizarea de mână de lucru obligatorie. În condiţiile în care uleiurile vegetale sunt folosite din ce în ce mai des la biocombustibili, o parte din cerere se va răsfrânge şi asupra uleiului de palmier, susţine James Fry, preşedintele firmei de consultanţă agricolă LMC International Ltd.

Însă piaţa uleiului de palmier ar putea să nu fie capabilă să ţină pasul cu cererea. Producţia din Indonezia şi Malayezia, care împreună sunt responsabile pentru 85% din oferta mondială de ulei de palmier, a ajuns la un platou ca urmare a încetinirii procesului de replantare a arborilor bătrâni şi neproductivi, a fenomenelor meteo extreme şi a limitelor impuse defrişărilor pentru a majora suprafeţele de teren disponibile pentru culturile de palmier.

Obiectivele cu privire la biocombustibili ar trebui să fie unele flexibile şi să ofere loc pentru ajustări temporare în eventualitatea unor şocuri de aprovizionare, susţine Thomas Mielke. Având în vedere importanţa acestor politici pentru întregul lanţ al uleiurilor şi grăsimilor, orice modificări trebuie să fie unele moderate deoarece pot avea un impact devastator, susţine director general la firma germană de analiză Oil World.

20 Sept. 2026, 09:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.