Se cere demisia de onoare a procurorului general. Vicepreședintele Parlamentului: Poporul îi va striga

Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, îi sugerează procurorului general, Alexandr Stoianoglo să-și prezinte demisia de onoare, ca urmare a „inacțiunilor în raport responsabilitățile de bază a acestuia în decurs de 2 ani de când a preluat mandatul”, scrie Realitatea.md.

Popșoi a enumerat ce putea face Stoianoglo în decurs de 2 ani și ce a făcut de fapt procurorul general în realitate.

„Ce putea face Stoianoglo în aproape doi ani de mandat? Putea depune efort pentru localizarea și extrădarea fugarilor Plahotniuc și Șor. Nu a făcut-o. În schimb, i-a ajutat pe bandiții Cavcaliuc și Platon să fugă de răspundere penală. Mai mult, procurorul a devenit o portavoce a hoților, iar Procuratura a devenit agenția lor de călătorii. Nu există nicio scuză pentru asemenea comportament. Oamenii au votat pentru dreptate, nu pentru că procurorul plătit de cetățeni cu 34 000 de lei lunar să se înfrățească cu mafia – „Privet, Slava!”, a scris vicepreședintele Legislativului.

Mai în glumă, mai în serios, Mihai Popșoi îl îndeamnă pe procuror să-și depună demisia, dacă nu reușește să-și îndeplinească atribuțiile conform legii.

„Dacă nu reușește să-și îndeplinească mandatul cu eficientă, poate pleacă cu demnitate, însă Stoianoglo a ales calea victimizării și confruntării. Personal, mi-am pus mari speranțe în domnia sa, dar mi-am pierdut orice stimă pentru Stoianoglo când a încercat să-și acopere ineficiența cu originea sa etnică. Doar un laș poate submina pacea inter-etnică de dragul unui fotoliu călduț. Doar pentru această ispravă, poporul îi va striga din urmă – Adio, Sașa!”, conchide Popșoi.

Amintim că, anterior, în spațiul public au mai răsunat solicitări de a-și prezenta demisia Alexandr Stoianoglo, inclusiv de la deputați PAS, cum ar fi Dumitru Alaiba.

#demisie de onoare #procuror general #stoianoglo

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).