Se cere demisia de onoare a procurorului general. Vicepreședintele Parlamentului: Poporul îi va striga

Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, îi sugerează procurorului general, Alexandr Stoianoglo să-și prezinte demisia de onoare, ca urmare a „inacțiunilor în raport responsabilitățile de bază a acestuia în decurs de 2 ani de când a preluat mandatul”, scrie Realitatea.md.

Popșoi a enumerat ce putea face Stoianoglo în decurs de 2 ani și ce a făcut de fapt procurorul general în realitate.

„Ce putea face Stoianoglo în aproape doi ani de mandat? Putea depune efort pentru localizarea și extrădarea fugarilor Plahotniuc și Șor. Nu a făcut-o. În schimb, i-a ajutat pe bandiții Cavcaliuc și Platon să fugă de răspundere penală. Mai mult, procurorul a devenit o portavoce a hoților, iar Procuratura a devenit agenția lor de călătorii. Nu există nicio scuză pentru asemenea comportament. Oamenii au votat pentru dreptate, nu pentru că procurorul plătit de cetățeni cu 34 000 de lei lunar să se înfrățească cu mafia – „Privet, Slava!”, a scris vicepreședintele Legislativului.

Mai în glumă, mai în serios, Mihai Popșoi îl îndeamnă pe procuror să-și depună demisia, dacă nu reușește să-și îndeplinească atribuțiile conform legii.

„Dacă nu reușește să-și îndeplinească mandatul cu eficientă, poate pleacă cu demnitate, însă Stoianoglo a ales calea victimizării și confruntării. Personal, mi-am pus mari speranțe în domnia sa, dar mi-am pierdut orice stimă pentru Stoianoglo când a încercat să-și acopere ineficiența cu originea sa etnică. Doar un laș poate submina pacea inter-etnică de dragul unui fotoliu călduț. Doar pentru această ispravă, poporul îi va striga din urmă – Adio, Sașa!”, conchide Popșoi.

Amintim că, anterior, în spațiul public au mai răsunat solicitări de a-și prezenta demisia Alexandr Stoianoglo, inclusiv de la deputați PAS, cum ar fi Dumitru Alaiba.

#demisie de onoare #procuror general #stoianoglo

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.