Se încing spiritele! Alaiba le răspunde socialiștilor cu privire la scumpiri: Genocid e în Ucraina. Și nu vor să-l vadă

Aș aprecia mult dacă ipocriții de socialiști nu ar utiliza cuvântul „genocid” atunci când vorbesc despre scumpirile care, într-adevăr, dor la buzunar. Totuși, genocid este altceva, a răspuns deputatul PAS, Dumitru Alaiba socialiștilor care acuză guvernarea de scumpirile din ultima perioadă

Deputatul citează Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, care se referă la oricare dintre actele de mai jos, comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau numai în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios. Este vorba de:

a) omorârea membrilor unui grup;
b) atingerea gravă a integrității fizice sau mentale a membrilor unui grup;
c) supunerea intenționată a grupului la condiții de existență care antrenează distrugerea fizică totală sau parțială;
d) măsuri care vizează scăderea natalității în sensul grupului;
e) transferarea forțată a copiilor dintr-un grup într-altul.

„Genocid e în Ucraina. Și ei nici măcar nu vor să-l vadă. Nici pe autorii genocidului nu vor să-i vadă”, conchide Alaiba.

Partidul Socialiștilor acuză guvernarea PAS de scumpirile din ultima perioadă. Cert este că inflația galopantă se datorează războiului pornit de Rusia în Ucraina. Prețurile la carburanți ating recorduri zilnice, alimentele se scumpesc și ele pe fundalul lanțurilor logistice care au fost date peste cap. ba mai mult, state din Africa riscă să se confrunte cu foametea urmare a blocării exportului de cereale din Ucraina de către invadatorii ruși.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#socialiști #Alaiba #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.