Fenomenul firmă ieftină! 8163 de companii din Moldova, înregistrate în România, dar cu doar 0,15% din capital

La 31 decembrie 2025, în România erau 263.118 societăți cu participare străină, în creștere față de 2024 (+2,25%). Capitalul social subscris aferent acestora a ajuns la 72.586.107,0 mii USD ( 72,6 mld. USD) și 56.809.379,5 mii EUR (56,8 mld. EUR), potrivit datelor Registrului Comerțului din România.

Republica Moldova apare cu un număr mare de firme, dar cu o pondere infimă în capital. Investitorii/participanții din Moldova figurau cu 8.163 societăți ( circa 2,84% din totalul firmelor cu participare străină), însă cu doar 101.036,8 mii USD capital subscris ( aproape 0,15% din totalul capitalului în USD) și 83.221,9 mii EUR ( 0,16%). Cu alte cuvinte: multe firme, capital foarte mic în comparație cu „greii” care domină capitalul (ex. Regatul Țărilor de Jos, Germania, Austria, Cipru).

În decembrie 2025, Moldova intră în top la „viteză” (număr), nu la bani. În luna decembrie 2025 au fost înmatriculate în România 417 societăți cu participare străină, dintre care 22 au avut investitori din Republica Moldova ( 5,28% din totalul lunii). Ca valoare a capitalului subscris pe aceste înmatriculări, contribuția Moldovei apare mică ( 2.274,7 USD și 1.948,8 EUR, conform tabelului pe luna decembrie).

„Adevărata” baniță se vede la majorări, nu la înmatriculări. În aceeași lună (decembrie 2025), la mențiuni de majorare a capitalului, Moldova apare cu 5 societăți, cu o valoare totală de 210.315 USD (și 181.834 EUR), tot modest raportat la „valurile” de capital din top.

Concluzia rece din cifre. Moldova e vizibilă în România prin număr de firme (și chiar peste medie într-o lună ca pondere la înmatriculări), dar rămâne aproape invizibilă la capital. Asta sugerează predominant micro-afaceri, vehicule comerciale mici, servicii, intermedieri, nu intrări masive de capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inregistrari #companii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.