UE și SUA desenează viitorul postbelic al Ucrainei, cu 800 miliarde de dolari pe masă

Uniunea Europeană și Statele Unite lucrează la un amplu plan de reconstrucție a Ucrainei, estimat la până la 800 de miliarde de dolari, care ar urma să fie implementat după încheierea războiului, relevă un document obținut de Politico.

Potrivit documentului, strategia este însă strict condiționată de un armistițiu, considerat în prezent imposibil atât timp cât liderul rus Vladimir Putin continuă operațiunile militare de amploare în Ucraina.

Planul, detaliat pe 18 pagini, prevede un program de reconstrucție pe o perioadă de 10 ani, care să asigure refacerea economiei Ucrainei și să creeze un traseu accelerat către aderarea la Uniunea Europeană. Documentul a fost distribuit de Comisia Europeană capitalelor statelor membre înaintea summitului liderilor europeni din această săptămână și este datat 22 ianuarie.

Strategia financiară este proiectată până în anul 2040 și este însoțită de un plan operațional pentru primele 100 de zile. Totuși, reprezentanții BlackRock, care oferă consultanță pro bono pentru planul de reconstrucție, avertizează că atragerea investițiilor externe este improbabilă în absența păcii. „Dacă ești un fond de pensii, cu obligații fiduciare față de clienți, este aproape imposibil să investești într-o zonă de război”, a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos vicepreședintele BlackRock, Philippe Hildebrand.

Planul de „prosperitate” face parte dintr-un plan de pace în 20 de puncte, promovat de Statele Unite ale Americii, și pornește de la premisa existenței unor garanții de securitate, fără a reprezenta o foaie de parcurs militară. Documentul descrie tranziția Ucrainei de la sprijinul de urgență la un model de dezvoltare durabilă și autosusținută.

Statele Unite sunt prezentate nu doar ca donator, ci ca partener economic strategic. Planul prevede implicarea directă a companiilor și experților americani în Ucraina și rolul Washingtonului în mobilizarea capitalului privat. Directorul general al BlackRock, Larry Fink, a participat la discuții de pace cu Kievul alături de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și de trimisul special Steve Witkoff.

Conform documentului, în următorii zece ani, UE, SUA și instituțiile financiare internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, s-au angajat să direcționeze 500 de miliarde de dolari din fonduri publice și private. În plus, Comisia Europeană intenționează să aloce 100 de miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar și garanții investiționale începând cu bugetul multianual al UE din 2028, cu scopul de a atrage încă 207 miliarde de euro în economia ucraineană.

SUA au anunțat că vor mobiliza capital printr-un Fond special de investiții SUA–Ucraina, fără a preciza însă suma exactă. Deși administrația Trump a redus în timpul războiului ajutorul militar și umanitar, documentul arată disponibilitatea Washingtonului de a investi masiv în Ucraina după încetarea conflictului, în special în sectoare precum mineralele critice, infrastructura, energia și tehnologiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reconstructie #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.