UE și SUA desenează viitorul postbelic al Ucrainei, cu 800 miliarde de dolari pe masă

Uniunea Europeană și Statele Unite lucrează la un amplu plan de reconstrucție a Ucrainei, estimat la până la 800 de miliarde de dolari, care ar urma să fie implementat după încheierea războiului, relevă un document obținut de Politico.

Potrivit documentului, strategia este însă strict condiționată de un armistițiu, considerat în prezent imposibil atât timp cât liderul rus Vladimir Putin continuă operațiunile militare de amploare în Ucraina.

Planul, detaliat pe 18 pagini, prevede un program de reconstrucție pe o perioadă de 10 ani, care să asigure refacerea economiei Ucrainei și să creeze un traseu accelerat către aderarea la Uniunea Europeană. Documentul a fost distribuit de Comisia Europeană capitalelor statelor membre înaintea summitului liderilor europeni din această săptămână și este datat 22 ianuarie.

Strategia financiară este proiectată până în anul 2040 și este însoțită de un plan operațional pentru primele 100 de zile. Totuși, reprezentanții BlackRock, care oferă consultanță pro bono pentru planul de reconstrucție, avertizează că atragerea investițiilor externe este improbabilă în absența păcii. „Dacă ești un fond de pensii, cu obligații fiduciare față de clienți, este aproape imposibil să investești într-o zonă de război”, a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos vicepreședintele BlackRock, Philippe Hildebrand.

Planul de „prosperitate” face parte dintr-un plan de pace în 20 de puncte, promovat de Statele Unite ale Americii, și pornește de la premisa existenței unor garanții de securitate, fără a reprezenta o foaie de parcurs militară. Documentul descrie tranziția Ucrainei de la sprijinul de urgență la un model de dezvoltare durabilă și autosusținută.

Statele Unite sunt prezentate nu doar ca donator, ci ca partener economic strategic. Planul prevede implicarea directă a companiilor și experților americani în Ucraina și rolul Washingtonului în mobilizarea capitalului privat. Directorul general al BlackRock, Larry Fink, a participat la discuții de pace cu Kievul alături de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și de trimisul special Steve Witkoff.

Conform documentului, în următorii zece ani, UE, SUA și instituțiile financiare internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, s-au angajat să direcționeze 500 de miliarde de dolari din fonduri publice și private. În plus, Comisia Europeană intenționează să aloce 100 de miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar și garanții investiționale începând cu bugetul multianual al UE din 2028, cu scopul de a atrage încă 207 miliarde de euro în economia ucraineană.

SUA au anunțat că vor mobiliza capital printr-un Fond special de investiții SUA–Ucraina, fără a preciza însă suma exactă. Deși administrația Trump a redus în timpul războiului ajutorul militar și umanitar, documentul arată disponibilitatea Washingtonului de a investi masiv în Ucraina după încetarea conflictului, în special în sectoare precum mineralele critice, infrastructura, energia și tehnologiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reconstructie #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă