Administrația Trump pregătește o investiție record de 1,6 miliarde de dolari în mineritul de pământuri rare din SUA

Administrația președintelui Donald Trump intenționează să investească 1,6 miliarde de dolari într-o companie americană de extracție a pământurilor rare, marcând cea mai mare investiție de acest tip realizată vreodată de guvernul SUA, potrivit surselor citate de Financial Times. Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de atragere a sectorului privat pentru consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice, esențiale pentru securitatea națională.

Conform surselor, guvernul american ar urma să obțină o participație de 10% în USA Rare Earth, companie minieră listată public, cu sediul în Oklahoma, care controlează zăcăminte semnificative de pământuri rare grele pe teritoriul Statelor Unite.

USA Rare Earth, cu o capitalizare bursieră de aproximativ 3,7 miliarde de dolari, dezvoltă un amplu proiect minier în Texas, despre care compania susține că ar conține 15 dintre cele 17 elemente de pământuri rare necesare pentru producția de telefoane mobile, rachete și avioane de luptă. Totodată, compania planifică deschiderea unei fabrici de magneți în Oklahoma.

Negocierile au avansat rapid în această săptămână, pe fondul revenirii interesului investitorilor pentru companiile implicate în exploatarea mineralelor critice, după ce Trump a anunțat că Washingtonul a ajuns la un „cadru” de acord care ar putea include accesul la rezervele neexploatate de minerale critice din Groenlanda. Surse apropiate discuțiilor au precizat însă că tranzacția cu USA Rare Earth nu are legătură cu Groenlanda.

Acordul reprezintă un nou exemplu al intervențiilor administrației Trump în sectoare considerate strategice pentru securitatea SUA. Printre precedente se numără achiziția unei participații de 10% în producătorul de semiconductori Intel și așa-numitul acord al „acțiunilor de aur” cu US Steel.

Potrivit surselor, USA Rare Earth a angajat separat firma de pe Wall Street Cantor Fitzgerald pentru a atrage peste 1 miliard de dolari printr-o nouă rundă de finanțare prin capital propriu. Cantor Fitzgerald a fost anterior deținută de actualul secretar al Comerțului, Howard Lutnick, iar în prezent este administrată de fiii acestuia, detaliu care a atras atenția asupra posibilelor conexiuni politice din jurul investiției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trump. explorari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.