Se întâmplă în Republica Moldova! Retrageri masive de bani. Populația își mută economiile în jurisdicții mai sigure

Dacă, în timpul crizei din 2020, influxul de remiteri s-a redus doar cu -0,4%, atunci evoluțiile din 2022 sunt nefavorabile – în ianuarie-iunie 2022 deja s-a înregistrat o scădere cu 5,8% față de anul precedent. Luând în considerație prognozele privind o dinamică anemică a economiei mondiale, este posibil ca și în restul anului influxul de remiteri să înregistreze o evoluție modestă. Totodată, în ultimii ani, au crescut ieșirile de remiteri din Republica Moldova.

„Astfel, dacă în 2017 ieșirile de remiteri reprezentau 211,9 mln. USD (13,6% în raport cu influxul de remiteri), atunci în 2021 indicatorul în cauză a constituit 427,7 mln. USD (21,1% în raport cu influxul de remiteri). Deși acest fenomen încă nu este studiat aprofundat, pot fi găsite unele explicații. De exemplu, o parte din ieșirile de remiteri ar putea reprezenta transferurile familiilor pentru acoperirea unor cheltuieli ale tinerilor moldoveni care învață în străinătate”, arată Raportul de stare a țării publicat de Expert Grup.

Autorii afirmă că o altă cauză ar putea fi transferarea spre destinații mai sigure din punct de vedere financiar a economiilor obținute în Moldova. Ultima cauză pare să explice cel mai bine creșterea „exponențială” a ieșirilor de remiterilor în prima jumătate a anului 2022 (+68,7% f-a-p). În condițiile creșterii incertitudinilor cauzate de atacarea Ucrainei de către Rusia, probabil, mai mulți cetățeni moldoveni și-au transferat economiile în jurisdicții cu o situație financiară mai sigură. În general, datorită dinamicii pozitive a intrărilor de remiteri, creșterea ieșirilor de remiteri din țară nu influențează reducerea intrărilor nete de remiteri. Evoluțiile din ianuarie-iunie 2022 sunt, mai degrabă, o abatere de la această tendință. Unul dintre principalele efecte ale creșterii ieșirilor de remiteri din prima jumătate a anului 2022 ține de crearea unor presiuni suplimentare de depreciere asupra leului moldovenesc.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna octombrie, remiterile de bani în favoarea persoanelor fizice au constituit în zece luni ale anului 2022 – 1,4 miliarde dolari față de 1,3 miliarde dolari în perioada simiilară a anului precedent.

În cee ce privește depozitele noi atrase, acestea s-au comprimat cu 37% în luna octombrie față de luna similară a anului 2021, la 3,4 miliarde de lei. În monedă națională reducerea a fost de 42,4%, la 2,3 miliarde de lei, iar în valută – echivalentul a 1 miliard de lei 26,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #depozite #economii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.