Se întâmplă în Republica Moldova! Retrageri masive de bani. Populația își mută economiile în jurisdicții mai sigure

Dacă, în timpul crizei din 2020, influxul de remiteri s-a redus doar cu -0,4%, atunci evoluțiile din 2022 sunt nefavorabile – în ianuarie-iunie 2022 deja s-a înregistrat o scădere cu 5,8% față de anul precedent. Luând în considerație prognozele privind o dinamică anemică a economiei mondiale, este posibil ca și în restul anului influxul de remiteri să înregistreze o evoluție modestă. Totodată, în ultimii ani, au crescut ieșirile de remiteri din Republica Moldova.

„Astfel, dacă în 2017 ieșirile de remiteri reprezentau 211,9 mln. USD (13,6% în raport cu influxul de remiteri), atunci în 2021 indicatorul în cauză a constituit 427,7 mln. USD (21,1% în raport cu influxul de remiteri). Deși acest fenomen încă nu este studiat aprofundat, pot fi găsite unele explicații. De exemplu, o parte din ieșirile de remiteri ar putea reprezenta transferurile familiilor pentru acoperirea unor cheltuieli ale tinerilor moldoveni care învață în străinătate”, arată Raportul de stare a țării publicat de Expert Grup.

Autorii afirmă că o altă cauză ar putea fi transferarea spre destinații mai sigure din punct de vedere financiar a economiilor obținute în Moldova. Ultima cauză pare să explice cel mai bine creșterea „exponențială” a ieșirilor de remiterilor în prima jumătate a anului 2022 (+68,7% f-a-p). În condițiile creșterii incertitudinilor cauzate de atacarea Ucrainei de către Rusia, probabil, mai mulți cetățeni moldoveni și-au transferat economiile în jurisdicții cu o situație financiară mai sigură. În general, datorită dinamicii pozitive a intrărilor de remiteri, creșterea ieșirilor de remiteri din țară nu influențează reducerea intrărilor nete de remiteri. Evoluțiile din ianuarie-iunie 2022 sunt, mai degrabă, o abatere de la această tendință. Unul dintre principalele efecte ale creșterii ieșirilor de remiteri din prima jumătate a anului 2022 ține de crearea unor presiuni suplimentare de depreciere asupra leului moldovenesc.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna octombrie, remiterile de bani în favoarea persoanelor fizice au constituit în zece luni ale anului 2022 – 1,4 miliarde dolari față de 1,3 miliarde dolari în perioada simiilară a anului precedent.

În cee ce privește depozitele noi atrase, acestea s-au comprimat cu 37% în luna octombrie față de luna similară a anului 2021, la 3,4 miliarde de lei. În monedă națională reducerea a fost de 42,4%, la 2,3 miliarde de lei, iar în valută – echivalentul a 1 miliard de lei 26,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #depozite #economii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), de la 9% la 11%, va scumpi creditele pentru populație și companii, va descuraja investițiile și va pune presiune suplimentară pe o economie care abia mai crește. Avertismentul vine din partea economistului Marin Gospodarenco, care susține că lupta împotriva inflației riscă să fie plătită scump de cetățeni, mediul de afaceri și bugetul de stat.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, economistul atrage atenția că aceasta este deja a cincea majorare a dobânzii de politică monetară din 2026, după ce, în luna ianuarie, rata de bază se situa la 5%.

„Scopul este să oprească scumpirile. În septembrie, prețurile erau cu 8,6% mai mari decât acum un an. BNM nu se așteaptă ca inflația să revină la normal mai devreme de a doua jumătate a anului viitor”, explică Gospodarenco.

Potrivit economistului, primele efecte ale deciziei vor fi resimțite de persoanele care au contractat împrumuturi cu dobândă variabilă. Ratele lunare ar putea crește în următoarele luni, în funcție de condițiile contractuale și de actualizarea indicilor de referință. Totodată, creditele noi pentru locuințe, automobile sau consum ar putea deveni mai costisitoare.

În schimb, persoanele care dețin economii în lei ar putea beneficia de dobânzi mai atractive la depozitele bancare. Gospodarenco arată că, până în prezent, depozitele ofereau randamente sub 6% anual, insuficiente pentru a acoperi inflația.

„De azi, băncile primesc 9% doar ținând banii la Banca Națională. Pot și trebuie să ofere mai mult clienților, așa că merită comparate ofertele”, susține economistul.

Situația este însă mult mai complicată pentru economie. În prima jumătate a anului, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6%, iar scumpirea finanțării riscă să frâneze și mai mult activitatea investițională.

„Pentru economie, banii scumpi vin într-un moment prost. În primele șase luni, economia a crescut cu doar 0,6%, adică aproape deloc. Firmele vor amâna investițiile pe credit. Statul, care se împrumută deja pe un an cu peste 11%, va plăti dobânzi și mai mari, tot din banii contribuabililor”, avertizează Gospodarenco.

Economistul consideră că politica monetară restrictivă are limite evidente în condițiile în care o parte importantă a inflației este alimentată de scumpirea resurselor energetice.

„Dobânda poate potoli consumul, dar nu poate ieftini gazul, curentul sau carburanții, de unde vine o mare parte din scumpiri”, explică acesta.

În opinia sa, combaterea inflației nu poate fi lăsată exclusiv pe seama Băncii Naționale, fiind necesare și măsuri din partea Guvernului, în special reducerea dezechilibrelor bugetare și direcționarea compensațiilor energetice către persoanele vulnerabile.

„Cât timp statul cheltuie mai mult decât încasează, BNM trage singură de frână și, fără un buget mai disciplinat, fără ajutoare la energie pentru cei care chiar au nevoie, dobânzile mari vor rămâne cu noi mai mult timp”, conchide economistul.

Amintim că BNM a decis, pe 5 noiembrie, majorarea ratei de bază la 11% anual, în contextul accelerării inflației, care a ajuns la 8,6% în septembrie. Potrivit prognozelor instituției, inflația ar urma să revină în intervalul țintit de Banca Națională abia în trimestrul al treilea din 2027.