Se joacă murdar cu gazul? Moldova face rezerve pentru Transnistria, iar România intervine

Hala de laminare a oțelului de la Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea gazului livrat în regiunea transnistreană, a semnalat Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

„Așteptăm reacția prim-ministrului Dorin Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a scris Slusari într-o postare publică.

El a mai menționat că, în ultimele zile, Transnistria nu a consumat integral gazul furnizat, iar Moldovagaz a creat rezerve pentru regiunea separatistă în conductele de pe malul drept al Nistrului. Această situație a generat o creștere a tensiunii în sistemul de transport al gazelor, ceea ce a determinat intervenția operatorului român responsabil de rețeaua de transport.

Slusari a subliniat că doar datorită implementării celui de-al Treilea Pachet Energetic, MoldovaGaz și Gazprom nu mai pot dispune liber de infrastructura de transport a gazelor, ceea ce a permis controlul asupra unor astfel de situații.

În plus, oficialul a criticat lipsa de transparență în ceea ce privește achizițiile de gaz din Dubai, subliniind că niciun oficial de la Chișinău nu oferă explicații clare, ceea ce alimentează suspiciuni rezonabile despre posibile înțelegeri obscure.

„Ultimul exemplu cu MMZ confirmă din păcate aceste suspiciuni”, a concluzionat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#MMZ #uzina #gaz #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.