Se joacă murdar cu gazul? Moldova face rezerve pentru Transnistria, iar România intervine

Hala de laminare a oțelului de la Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea gazului livrat în regiunea transnistreană, a semnalat Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

„Așteptăm reacția prim-ministrului Dorin Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a scris Slusari într-o postare publică.

El a mai menționat că, în ultimele zile, Transnistria nu a consumat integral gazul furnizat, iar Moldovagaz a creat rezerve pentru regiunea separatistă în conductele de pe malul drept al Nistrului. Această situație a generat o creștere a tensiunii în sistemul de transport al gazelor, ceea ce a determinat intervenția operatorului român responsabil de rețeaua de transport.

Slusari a subliniat că doar datorită implementării celui de-al Treilea Pachet Energetic, MoldovaGaz și Gazprom nu mai pot dispune liber de infrastructura de transport a gazelor, ceea ce a permis controlul asupra unor astfel de situații.

În plus, oficialul a criticat lipsa de transparență în ceea ce privește achizițiile de gaz din Dubai, subliniind că niciun oficial de la Chișinău nu oferă explicații clare, ceea ce alimentează suspiciuni rezonabile despre posibile înțelegeri obscure.

„Ultimul exemplu cu MMZ confirmă din păcate aceste suspiciuni”, a concluzionat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#MMZ #uzina #gaz #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.