Se prefigurează o criză de ulei alimentar în Republica Moldova! Care este cauza acestei probleme

În luna aprilie 2024, Republica Moldova se găsește într-o situație tensionată din cauza stocului redus de semințe de floarea-soarelui. Cu doar aproximativ 50 de mii de tone disponibile, țara se confruntă cu amenințarea unei crize iminente. Dificultățile birocratice întârzie procesul de import, iar uzina de producție de ulei din Bălți nu și-a reluat activitatea, conform unei analize realizate de Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Potrivit lui Rija, procedura de licențiere se dovedește a fi un obstacol major în acest context. Deși formalitățile sunt stabilite pe hârtie, aplicarea lor în practică întâmpină dificultăți semnificative. Identificarea și contractarea exportatorilor înainte de obținerea licenței, împreună cu perioada de așteptare pentru aprobare, creează întârzieri considerabile. Această întârziere poate permite exportatorilor din alte țări să găsească alternative de vânzare, afectând negativ Republica Moldova.

Reprezentanții din Asociația “Forța Fermierilor” au stabilit un preț minim acceptabil pentru semințele de floarea-soarelui rămase în stoc – 8 lei/kg, și au exprimat opoziția lor față de import. Cu toate acestea, datele arată că în 2023, țara nu a efectuat importuri masive de cereale și oleaginoase.

„În contextul actual, chiar dacă întreaga cantitate de 50 de mii de tone de semințe va fi livrată la uzina din Bălți, acest volum nu va fi suficient pentru a asigura producția până la începutul noului sezon de oleaginoase, care începe în septembrie 2024. Este evident că importul de semințe de floarea-soarelui trebuie să înceapă fără întârziere, iar procedurile de aprobare trebuie să fie simplificate pentru a permite un proces mai rapid și real de aplicat în practică. Tergiversarea deciziilor din cauza unor declarații speculative, precum cele venite din partea “Forța Fermierilor”, este contraproductivă, mai ales că majoritatea fermierilor și-au vândut deja recolta de floarea-soarelui. Este adevărat, prețurile la care a fost vândută materia primă a fost unul exagerat de mic or, această problemă a afectat întreaga piață internațională, nu doar Republica Moldova. Nu este posibil de vândut floarea-soarelui la început de sezon cu 8 lei/kg (echivalent 400-415 $/t fără TVA), când prețul cu livrare în portul Constanța este de 400 $/t”, constată economistul Iurie Rija.

Cu toate acestea, întâlnirile cu procesatorii și producătorii de oleaginoase nu au generat încă o decizie clară în ceea ce privește importul. Este necesar ca deciziile să fie luate rapid pentru a evita o criză majoră și pentru a proteja interesele economice și sociale ale Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.