Seceta a făcut prăpăd în sudul Moldovei: 4.000 ha de floarea-soarelui, pârjolite de soare

Suprafața totală a terenurilor agricole afectate de seceta din anul curent constituie circa 41 093,98 hectare, un impact semnificativ, dar mai redus comparativ cu anul 2024, când condițiile de secetă extremă și temperaturile ridicate au lovit mult mai dur culturile agricole, potrivit informațiilor Ministerulu Agriculturii oferite redacției BANI.MD.

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în partea de sud a Republicii Moldova, în special în raionul Ștefan Vodă, unde seceta a compromis culturile de porumb și floarea-soarelui. Doar la floarea-soarelui, din cele 15 mii hectare cultivate, aproximativ 4 mii hectare au fost deja arate. Alte suprafețe, inclusiv din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Cahul, au fost afectate în proporții diferite.

În privința culturilor de grupa I (grâu și orz), situația este considerată satisfăcătoare. Dacă în 2024 recolta globală a fost de aproximativ 1 195,3 mii tone de grâu și 200 mii tone de orz, în 2025 producția a crescut la 1 400 mii tone de grâu și 230 mii tone de orz.

Campania de recoltare a florii-soarelui este în desfășurare, producția medie variind între 1 și 1,8 tone la hectar. În zonele grav afectate de secetă, randamentele sunt considerabil mai mici.

Ministerul Agriculturii colectează în prezent datele din teritoriu și actele oficiale de constatare a pagubelor, în vederea analizării unor opțiuni de intervenție și sprijin pentru fermierii afectați. Instituția subliniază că resursele limitate ale bugetului de stat nu permit o acoperire integrală a pierderilor, însă se caută mecanisme suplimentare de susținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#suprafete #seceta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.