Secretele afacerilor din asigurări! Cum îți gestionează companiile banii tăi

19 Mai 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Mai 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

În anul 2022 în Republica Moldova erau zece companii de asigurări or, acestea potrivit legislației sunt obligate să-și plaseze banii acumulați din primele de asigurări în diferite instrumente financiare care acoperă rezervele tehnice şi cerinţa de capital minim.

Într-un răspuns oferit BANI.MD, Comisia Națională a Pieței Financiare susține societatea de asigurare sau de reasigurare este obligată să ţină cont de tipurile activităţii de asigurare sau de reasigurare pe care o desfăşoară, astfel încât să asigure siguranţa, profitabilitatea şi caracterul tranzacţionabil al investiţiilor, precum şi maturitatea, diversitatea şi riscul de dispersie a acestor investiţii.

Societăţile de asigurare sau de reasigurare investesc doar în active ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate şi raportate în mod adecvat şi care pot fi luate în considerare la acoperirea necesităţilor globale de solvabilitate, determinate conform evaluării interne a riscurilor şi solvabilităţii.

Astfel, la sfârșitul anului 2022, companiile de asigurări aveau făcute investiții în sumă de 2,9 miliarde de lei. Cele mai multe a fost în valori mobiliare de stat 1,9 miliarde de lei, cu o cotă de 71% din total. Asiguratorii aveau depozite în bănci în sumă de 379,7 milioane de lei (14%), investiții în imobile – 272,6 milioane de lei (10,1%).

Cele mai multe investiții în titlurile de stat le-a avut Grawe Carat – 1,1 miliarde de lei, Donaris – 237,4 milioane de lei și General Asigurări – 132,8 milioane de lei.

Valorile mobiliare de stat sunt admise în orice sumă la acoperire, de aceea dețin o pondere majoră în totalul investițiilor, fiind cele mai sigure și lichide active.

La capitolul depozite bancare, cele mai mare sume aveau Astera Grup – 140,8 milioane de lei, Grawe Carat – 52,6 milioane de lei și Donaris – 42,8 milioane de lei.

În ceea ce privește investițiile în bunurile imobile, cele mai multe le are General Asigurări – 69,2 milioane de lei, Astera Grup – 61,7 milioane de lei și Moldasig – 42,7 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.