Secretele USAID dispar! Angajații instituției distrug dosarele înainte ca Trump să acționeze

Oficialii Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au început distrugerea pe scară largă a documentelor clasificate, inclusiv a dosarelor de personal, la sediul agenției din clădirea Ronald Reagan din Washington D.C.. Procesul implică utilizarea tocătoarelor de hârtie și a sacilor de ardere („burn bags”) marcați „SECRET”, potrivit unui e-mail intern obținut de publicația The Guardian.

E-mailul, trimis de Erica Y. Carr, secretarul interimar al USAID, conține instrucțiuni clare privind eliminarea documentelor clasificate și a dosarelor de personal, prioritizând distrugerea prin tocătoare și folosind sacii de ardere doar dacă dispozitivele devin indisponibile.

Această eliminare de documente vine în contextul unui proces amplu de restructurare a USAID, în urma măsurilor impuse de Administrația Trump prin controversatul Departament pentru Eficiență Guvernamentală (Doge), condus de Elon Musk. Miliardarul a fost însărcinat să reducă drastic numărul de angajați și cheltuielile guvernamentale, iar USAID se numără printre agențiile cele mai afectate.

Tăierile de fonduri au afectat numeroase proiecte internaționale, multe dintre ele fiind întrerupte sau închise, ceea ce a generat reacții puternice din partea angajaților USAID și a comunității internaționale. Specialiștii avertizează că cele mai vulnerabile populații din lume vor suferi consecințe dramatice din cauza acestor măsuri.

În mod obișnuit, când agențiile guvernamentale sunt desființate sau reorganizate, documentele lor sunt transferate către Arhivele Naționale (NARA), conform Federal Records Act (FRA). Însă, în acest caz, există suspiciuni serioase privind nerespectarea legii, care interzice distrugerea documentelor guvernamentale înainte de expirarea perioadei minime de retenție de trei ani.

Totodată, există temeri că această distrugere ar putea elimina dovezi esențiale pentru investigațiile în curs și solicitările de informații publice (FOIA). În acest sens, USAID este deja sub anchetă, după ce anul trecut Biroul Inspectorului General al agenției a început să investigheze utilizarea terminalelor Starlink, furnizate de Musk, de către guvernul ucrainean.

Democrații din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA au cerut în februarie explicații secretarului de stat Marco Rubio cu privire la accesul Doge la sediul USAID și la documentele agenției, însă nu au menționat în mod explicit distrugerea arhivelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#documente #distruse #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.