Secretele USAID dispar! Angajații instituției distrug dosarele înainte ca Trump să acționeze

Oficialii Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au început distrugerea pe scară largă a documentelor clasificate, inclusiv a dosarelor de personal, la sediul agenției din clădirea Ronald Reagan din Washington D.C.. Procesul implică utilizarea tocătoarelor de hârtie și a sacilor de ardere („burn bags”) marcați „SECRET”, potrivit unui e-mail intern obținut de publicația The Guardian.

E-mailul, trimis de Erica Y. Carr, secretarul interimar al USAID, conține instrucțiuni clare privind eliminarea documentelor clasificate și a dosarelor de personal, prioritizând distrugerea prin tocătoare și folosind sacii de ardere doar dacă dispozitivele devin indisponibile.

Această eliminare de documente vine în contextul unui proces amplu de restructurare a USAID, în urma măsurilor impuse de Administrația Trump prin controversatul Departament pentru Eficiență Guvernamentală (Doge), condus de Elon Musk. Miliardarul a fost însărcinat să reducă drastic numărul de angajați și cheltuielile guvernamentale, iar USAID se numără printre agențiile cele mai afectate.

Tăierile de fonduri au afectat numeroase proiecte internaționale, multe dintre ele fiind întrerupte sau închise, ceea ce a generat reacții puternice din partea angajaților USAID și a comunității internaționale. Specialiștii avertizează că cele mai vulnerabile populații din lume vor suferi consecințe dramatice din cauza acestor măsuri.

În mod obișnuit, când agențiile guvernamentale sunt desființate sau reorganizate, documentele lor sunt transferate către Arhivele Naționale (NARA), conform Federal Records Act (FRA). Însă, în acest caz, există suspiciuni serioase privind nerespectarea legii, care interzice distrugerea documentelor guvernamentale înainte de expirarea perioadei minime de retenție de trei ani.

Totodată, există temeri că această distrugere ar putea elimina dovezi esențiale pentru investigațiile în curs și solicitările de informații publice (FOIA). În acest sens, USAID este deja sub anchetă, după ce anul trecut Biroul Inspectorului General al agenției a început să investigheze utilizarea terminalelor Starlink, furnizate de Musk, de către guvernul ucrainean.

Democrații din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA au cerut în februarie explicații secretarului de stat Marco Rubio cu privire la accesul Doge la sediul USAID și la documentele agenției, însă nu au menționat în mod explicit distrugerea arhivelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#documente #distruse #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.