Secretul dulce din spatele unei afaceri tot mai profitabile! Își continuă expansiunea peste Prut

Lanțul de cofetării și patiserii Dulcinella, fondat în Republica Moldova, a investit 100.000 de euro în deschiderea primei unități din România după un rebranding amplu. Noua cofetărie, situată pe 70 mp, dintre care 30 mp sunt dedicați servirii, expune aproximativ 150 de produse și aduce un concept retro-modern, menit să atragă tinerii între 18 și 25 de ani.

„Acest rebranding redefinește brandul Dulcinella în România. Ne dorim să fidelizăm clienții actuali și să atragem alții noi, oferindu-le un spațiu modern și produse noi, păstrând esența bucătăriei basarabene,” a declarat Ion Mereacre, cofondator al Cornelius H Group LTD, fondul de investiții care deține Dulcinella Europe.

Fondul a fost creat în 2019 în Marea Britanie și deține Dulcinella România din 2023, investind până acum 2,5 milioane de euro în rețea și fabrica de la Târgu Neamț. Ion Bouaru, cofondator al Cornelius H Group LTD, a precizat că lanțul preconizează să ajungă la break-even în 2024, iar din 2025 să devină profitabil.

Rețeaua Dulcinella este prezentă în mai multe orașe din România, precum București, Iași, Suceava și Piatra Neamț, și exportă produse în Franța și Marea Britanie. Brandul utilizează 90% ingrediente din România, importând din Republica Moldova vișine, nuci și miere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dulcinela #expansiune #afacere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.