Secretul dulce din spatele unei afaceri tot mai profitabile! Își continuă expansiunea peste Prut

Lanțul de cofetării și patiserii Dulcinella, fondat în Republica Moldova, a investit 100.000 de euro în deschiderea primei unități din România după un rebranding amplu. Noua cofetărie, situată pe 70 mp, dintre care 30 mp sunt dedicați servirii, expune aproximativ 150 de produse și aduce un concept retro-modern, menit să atragă tinerii între 18 și 25 de ani.

„Acest rebranding redefinește brandul Dulcinella în România. Ne dorim să fidelizăm clienții actuali și să atragem alții noi, oferindu-le un spațiu modern și produse noi, păstrând esența bucătăriei basarabene,” a declarat Ion Mereacre, cofondator al Cornelius H Group LTD, fondul de investiții care deține Dulcinella Europe.

Fondul a fost creat în 2019 în Marea Britanie și deține Dulcinella România din 2023, investind până acum 2,5 milioane de euro în rețea și fabrica de la Târgu Neamț. Ion Bouaru, cofondator al Cornelius H Group LTD, a precizat că lanțul preconizează să ajungă la break-even în 2024, iar din 2025 să devină profitabil.

Rețeaua Dulcinella este prezentă în mai multe orașe din România, precum București, Iași, Suceava și Piatra Neamț, și exportă produse în Franța și Marea Britanie. Brandul utilizează 90% ingrediente din România, importând din Republica Moldova vișine, nuci și miere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dulcinela #expansiune #afacere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.