Secretul investițiilor rusești din Moldova! 90% sunt datoriile istorice la gaz

În ceea ce privește pasivele externe, din punctul de vedere al investițiilor străine directe totale, Rusia a fost cel mai mare investitor direct în Republica Moldova conform situației de la sfârșitul anului 2020, cu un stoc de investiții directe estimat la 823 mil. USD, potrivit analizei „Propagarea efectelor economice ale crizei regionale de securitate asupra Republicii Moldova – o evaluare preliminară” a Expert Grup.

Totuși, trebuie de ținut cont de faptul că acest stoc, pe lângă capitalul acționar, cuprinde și diverse datorii între firmele-fiice și firmele-mamă (inclusiv și datoriile istorice legate de importul de gaze naturale). Fără aceste datorii, ISD din Rusia acumulate către 31.12.2020 au constituit 68 mil. USD.

Existența investițiilor directe din Rusia, per se, nu reprezintă o amenințare pentru stabilitatea financiară a Moldovei sau pentru sustenabilitatea balanței de plăți. Însă existența datoriilor disputate, dar care încă nu au fost supuse auditului, poate eroda poziția Moldovei în viitoarele negocieri comerciale bilaterale”, potrivit analizei.

Afacerile din Moldova controlate de capitalul rusesc se extind practic în toate sectoarele economiei naționale, de la gaze și produse petroliere, la telecomunicații, mass-media, până la industria alimentară și terminale de plăți on-line.

Cea mai mare și mai vizibilă prezență a capitalului rusesc este cea a gigantului Gazprom la întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz. Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează de 6-7 ani și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.

Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sold #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.