Sectorul apicol a înregistrat pierderi majore în anul 2020. Nemulțumirile reprezentanților din domeniu

La data de 18 august 2021, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel GHERCIU, a organizat o ședință comună, cu reprezentanții sectorului zootehnic. Scopul a fost de a discuta despre ponderea producției agricole animaliere, despre calitatea produselor obținute, despre rentabilitatea și provocările din sector.

Astfel, reprezentanții apicultorilor au declarat că sectorul apicol a înregistrat pierderi majore în anul 2020 din cauza condițiilor climaterice, producția de miere micșorându-se în jumătate, în comparație cu anul 2019.

De asemenea, apicultorii au invocat mai multe probleme pe care le întâmpină în raport cu Agenția „Moldsilva”, și au reiterat nemulțumirile față de restricțiile impuse de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în ceea ce ține de eliberarea formularului F2, necesar pentru comercializarea mierii de albine.

În contextul celor relatate de fermieri, ministrul Viorel GHERCIU a declarat că revitalizarea sectorului zootehnic se numără printre prioritățile-cheie ale conducerii ministerului.

„Ne propunem să intensificăm competitivitatea produselor de origine animalieră pe piața internațională, inclusiv comunitară. În acest scop, vom continua să ajustăm și să armonizăm legislația națională la cerințele actelor normative internaționale. Îndemnăm fermierii să manifeste interes sporit pentru proiectele ce vin în ajutorul întreprinderilor agricole să implementeze tehnologii avansate în domeniul creșterii, nutriției, ameliorării, selecției, reproducției și protecției animalelor”, a subliniat oficialul.

#ministerul economiei #apicultura #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.