Volatilitatea violentă a bitcoinului i-ar putea trimite pe investitori înapoi la aur. Ce spun experții

Volatilitatea violentă înregistrată de criptomonede i-ar putea împinge pe cei care investesc în bitcoin înapoi către investiţiile în aur, consideră preşedintele executiv al companiei miniere Evolution Mining.

Jake Klein consideră că bitcoin are un drum lung de parcurs până când demonsrează „longevitatea şi siguranţa” pe care aurul a oferit-o investitorilor în ultimii 70 de ani.

Piaţa criptomonedelor este inundată de sume mari de bani care vizează investiţii speculative, a declarat Jake Klein pentru televiziunea americană.

„Cred că volatilitatea din spaţiul crypto i-ar putea determina pe oameni să se întoarcă eventual înapoi la aur”.

Preţul aurului a scăzut săptămâna trecută, iar analiştii consideră că acesta ar putea continua să scadă. David Neuhauser, manager al unui fond de hedging, a declarat pentru CNBC că această evoluţie a preţului deschide „o oportunitate masivă de cumpărare” pentru investitori.

Cu toate acestea, Jake Klein consideră că cele două tipuri de active ar putea coexista în ochii investitorilor, fără ca bitcoin să reprezinte o ameninţare la adresa metalelor preţioase.

Entuziaştii criptomonedelor asociază bitcoinul cu aurul digital, care poate proteja investiţiile în faţa inflaţiei, întrucât se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să meargă doar în sus pe termen lung.

Tyler Winklevoss, care a fondat fondul Winklevoss Capital Management şi exchange-ul de criptomonede Gemini, a declarat anul trecut că „bitcoin este aur 2.0” şi că va perturba piaţa aurului. Pentru context, gemenii Winklevoss au devenit cunoscuţi după ce l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că a furat ideea platformei Facebook de la ei. Totodată, gemenii ar fi fost primii miliardari în bitcoin, câştigând acest statut în timpul raliului bitcoin din urmă cu 3-4 ani.

Alţi investitori din piaţa criptomonedelor consideră că bitcoin poate deveni următorul aur, aşa cum ethereum poate deveni următorul argint.

De cealaltă parte, alţi investitori cunoscuţi nu sunt de acord. Celebrul Ray Dalio deţine bitcoin, însă a declarat luna aceasta că ar alege aur dacă cineva i-ar pune o armă la tâmplă şi l-ar pune să aleagă între bitcoin şi aur.

Bitcoin a trecut de pragul de 48.000 de dolari în weekend, pentru prima dată din luna mai, însă joi dimineaţă datele CoinDesk arătau că se tranzacţionează în jurul valorii de 44.000 de doari.

Creşterea de la finalul săptămânii trecute a venit după o serie de vânzări masive care s-au înregistrat în piaţă în perioada iunie-iulie. Acele vânzări au trimis preţul sub pragul de 30.000 de dolari într-un timp foarte scurt.

Pe de altă parte, preţul aurului a fluctuat de la 1.900 de dolari în ianuarie la 1.700 de dolari în luna martie. În iunie, preţul a urcat din nou la 1.900 de dolari, înainte de a ajunge la 1.700 de dolari în luna august.

#investitori #aur #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina