Sectorul TIC din Moldova: cel mai mare exportator de servicii din anul trecut. Avem 2.397 de companii TIC

În anul 2020, sectorul TIC din Moldova a fost cel mai mare exportator de servicii. În ultimii ani, în special în perioada pandemică, se constată importanța acestui sector pentru dezvoltarea economiei țării.

Tehnologiile au câștigat tot mai multă influență în ultimul an, iar în noua realitate, reconfigurată din cauza pandemiei COVID-19, au demonstrat că pot contribui la dezvoltarea unei economii digitale eficiente și pot asigura accesul cetățenilor la serviciile de care au nevoie. Astfel, în 2020, un an dificil pentru toată economia, sectorul IT și-a reconfirmat reziliența și importanța strategică, înregistrând o creștere, care a fost posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii, care au generat servicii și produse cu o valoare de export de 304 milioane $.

Veaceslav Cunev, președinte, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC): „Trăim într-o lume în care domeniul tehnologiilor informaționale este unul crucial și nu există nimic altceva fără IT. De aceea, mi-aș dori ca toți să conștientizeze acest lucru și să-i înțeleagă importanța. Îmi doresc să ne implicăm cu toții și să depunem eforturi pentru ca sectorul IT să fie o locomotivă a creșterii economice, care să dezvolte și celelalte industrii tradiționale ale țării. Succesele înregistrate de industria IT ne motivează pe noi, reprezentanții ATIC, să promovăm dezvoltarea sectorului și a capitalului uman necesar, competitivitatea regională a sectorului IT, să ne implicăm și mai mult pentru a susține digitalizarea la nivel național și că consolidăm ponderea PIB-ului industriei.”

Odată cu creșterea popularității sectorului IT și a integrării soluțiilor tehnice în mai multe sfere, în ultimii 5 ani, s-au majorat și veniturile, volumul exporturilor, a numărului de companii și a locurilor de muncă oferite de acestea.

Viitorul industriei și a domeniului digital a devenit subiectul principal pe agenda celei de-a zecea ediție a forumului Moldova ICT Summit, care va avea loc pe 23 septembrie. Evenimentul va fi dedicat transformării digitale, iar invitații vor discuta despre cele mai recente tendințe, oportunități și soluții IT, care pot fi valorificate în beneficiul dezvoltării mediului de afaceri, fortificării altor sectoare ale economiei și societății în general, dar și a digitalizării serviciilor publice.

#exportator de servicii #companii #TIC #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) trage un semnal de alarmă asupra problemelor de gestionare a patrimoniului public, cu accent pe clădirea Parlamentului, care, deși renovată, nu a fost dată oficial în exploatare. Conform raportului de audit privind rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anul 2024, aceste întârzieri au generat disfuncționalități grave în raportările contabile și au afectat corectitudinea situațiilor financiare.

„Deficiențele constatate în procesul de dare în exploatare a clădirii Parlamentului Republicii Moldova au condiționat tergiversarea transmiterii unor bunuri de către MIDR și, ca urmare, au generat o supraevaluare masivă a bilanțului consolidat: 581,6 milioane de lei în contul „Clădiri” și 36,9 milioane de lei în contul „Instalații de transmisie”. Mai mult, ministerul nu a asigurat reevaluarea a șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de 405,8 m² și o valoare inițială de 188,4 mii lei. Deși nu s-au putut obține probe suficiente și adecvate pentru a stabili valoarea justă a acestora, Curtea de Conturi avertizează că supraevaluarea grupei de conturi „Clădiri” ar putea fi una semnificativă”, se arată în raportul auditorilor.

Potrivit auditorilor, tergiversările în transmiterea bunurilor aferente clădirii Parlamentului au dus la o supraevaluare artificială a bilanțului MIDR în conturile „Clădiri” și „Instalații de transmisie”. Mai mult, șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de peste 400 m², nu au fost reevaluate, ceea ce contravine obligațiilor legale privind actualizarea patrimoniului de stat.

Raportul relevă și alte deficiențe majore: infrastructura feroviară și terenurile aferente nu sunt înregistrate în contabilitatea Agenției Proprietății Publice și nici a MIDR, lăsând în aer evidența patrimoniului feroviar, proiectele sociale de locuințe pentru persoanele vulnerabile, finanțate din împrumuturi externe, nu au fost finalizate, deși autoritățile locale au început rambursarea creditelor, reforma feroviară este blocată din cauza lipsei de delimitare clară a patrimoniului și a implementării incomplete a noului Cod al transportului feroviar, transformarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” în S.A. „Administrația Națională a Drumurilor” bate pasul pe loc, deși termenul legal pentru reorganizare a expirat în 2023.

În privința auditului intern din cadrul MIDR, Curtea de Conturi notează o subdimensionare cronică: doar 3 din cele 6 posturi sunt ocupate, ceea ce reduce drastic capacitatea de monitorizare și control asupra activităților ministerului.

Dintre cele 10 recomandări anterioare ale Curții de Conturi, doar jumătate au fost implementate complet, în timp ce 4 au fost complet ignorate. Concluzia: opinia cu rezerve persistă, iar disfuncționalitățile grave în gestionarea patrimoniului public – inclusiv a clădirii Parlamentului – continuă să erodeze încrederea în administrarea corectă a bunurilor statului.