“Securitatea națională”: De ce este acuzat de fapt Kaspersky în Statele Unite?

Evgheni Kaspersky, fondator și CEO al companiei omonime, este acuzat că este apropiat de serviciile secrete ruse și că a fost format la Școala Superioară a KGB. El este cu siguranță principala temere a americanilor, scrie BFM TV.

Un anunț „bombă”: joi, administrația lui Joe Biden a interzis companiei ruse de securitate cibernetică Kaspersky să își vândă produsele peste Atlantic.

Această multinațională rusă, unul dintre liderii în domeniul instrumentelor de securitate IT, furnizează antivirus, anti-spyware, anti-spam și alte produse pentru mai mult de 400 de milioane de utilizatori și 270.000 de companii din întreaga lume.

Deși este foarte popular în Statele Unite, administrația Biden nu este de aceeași părere. Pentru aceasta din urmă, este în joc „securitatea națională”, relatează CNN. Concluzia unei lungi anchete a americanilor.

Ceea ce i se impută gigantului rus este în primul rând presupusa sa apropiere de Kremlin. Fondatorul și CEO-ul său, Evgheni Kaspersky, este absolvent al Școlii Superioare KGB (înainte ca aceasta să fie desființată în noiembrie 1991). Aceeași școală care pregătește spioni ruși pentru FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei).

A devenit apoi inginer la Ministerul rus al Apărării. În 2012, Wired a evocat posibilitatea ca Evgheni Kaspersky să fi păstrat „legături strânse cu serviciile de securitate ruse”. Trei ani mai târziu, Bloomberg l-a acuzat chiar că a împărtășit datele colectate de compania sa cu FSB.

Relații cu FSB?

În 2018, Olanda a arătat cu degetul spre Kaspersky pentru spionaj cibernetic în numele Moscovei. Guvernul olandez a decis să interzică toate tehnologiile Kaspersky din infrastructura sa IT.

Evgheni Kaspersky a negat întotdeauna aceste acuzații și pledează pentru respectarea strictă a normelor de securitate a datelor personale.

La rândul său, compania sa afirmă că nu se implică în activități care amenință securitatea națională a SUA și subliniază contribuțiile sale la protecția împotriva diferiților actori amenințători care vizează interesele SUA și ale aliaților acestora.

Aceasta critică ferm această decizie a Statelor Unite, susținând că se bazează pe climatul geopolitic actual.

Kaspersky a primit permisiunea de a continua anumite operațiuni în SUA, inclusiv furnizarea de actualizări antivirus, până la 29 septembrie, pentru a minimiza perturbările pentru consumatorii și întreprinderile din SUA și pentru a le da timp să găsească alternative adecvate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #Kaspersky #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.