Securitatea țării este amenințată după ce Termoelectrica ar fi trucat o licitație de modernizare a unui bloc energetic

22 Iul. 2021, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2021, 16:36 // Actual //  bani.md

Pentru nimeni nu mai este un secret subiectul corupției mari în domeniul energetic, în special la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii) și la compania de stat Termoelectrica SA, cel mai mare furnizor de energie electrică și termică din țară.

La nivel național, asigurarea securității energetice, ca obiectiv strategic, vizează declanșarea unor efecte pozitive, inclusiv prin buna gestionare a puținelor companii energetice și asigurarea celor mai potrivite soluții tehnice și costuri convenabile pentru cetățeni. Din păcate, securitatea energetică a Moldovei este expusă continuu riscurilor, inclusiv de sabotajul premeditat al diverselor interese de grup, de factori politici și economici, constituind o sursă considerabilă de venituri ilicite pentru jucătorii depravați din domeniu, scrie Timpul.md

O mare schemă de corupție pusă la cale de conducerea Întreprinderii Termoelectrica duce către primăvara anului 2019, când aceasta a organizat o licitație trucată privind modernizarea Blocului energetic nr.1 din fondurile proprii ale companiei. Valoarea totală a proiectului depășește cifra de 240.000.000 lei, iar achitarea se face eșalonat pe parcursul a cca 4 ani din motivul că compania nu dispune de fonduri, iar conducerea se laudă cu un “mare succes” că a reușit să eșaloneze plata a 240.000.000 lei. Ceea ce nu spune “conducere eficientă” a Termoelectrica SA este că costurile reale a acestei așa numitei „modernizări” de fapt ratate sunt de 40% din valoarea contractului.

Conducerea operantă a organizat și licitație, care a fost pregătită timp de un an, fiind activ susținută din spate de compania moldovenească Horus SRL. Astfel, caietul de sarcini a fost întocmit conform specificațiilor unui singur agent economic – Horus, si conform parametrilor tehnici ale unui singur producător – Силовые Машины (companie din Federația Rusă)… Iar după publicarea anunțului pe site-ul întreprinderii, termenul de depunere a ofertei a fost de cca 2 săptămâni, termen în care nicio o altă companie nu a reușit fizic să pregătească o ofertă. Evident că licitația a fost câștigată de compania Horus, care a avut grijă să depună încă minim 2 oferte din numele altor companii «de-ale casei» ca licitația să fie validată și aparent transparentă.

În lipsa unei concurențe reale și evidente, bunurile și serviciile necesare modernizării Blocului nr.1 au fost achiziționate la un preț exagerat de mare. Conform opiniilor unor experți de profil, în perioada anilor 2019-2020, antreprenorul s-a obligat să modernizeze blocul energetic nr.1 contra prețului exact de 223 mln lei. Ulterior însă valoarea contractului (se anexează contractul) a fost majorată pană la 257 200 000 lei, în ciuda faptului că obiectivul modernizării nu a fost atins, ultimul constituind majorarea capacității Blocului energetic de la 80 MW/oră pană la 110 MW/oră. Mai mult ca atât, la data transmiterii în exploatare, a fost constatată o întârziere a termenului de șase luni, iar scopul investiției a fost compromis, deoarece nu au fost atinși cei 110 MW/oră, iar în consecință a fost deteriorată camera de ardere a cazanului, care abia în prezent se repară, spun surse chiar din cadrul Termoelectrica.

În altă ordine de idei, întârzierea cu 6 luni a generat pierderi de cca 400 mln lei (!), fapt care a fost ascuns temeinic de către conducerea Termoelectrica. Aceste pierderi au fost determinate de staționarea blocului nr.1, care urma să fie modernizat, dar în realitate sustras din procesul de producere a energiei electrice chiar și la capacitatea anterioară de 80 MW/oră.

Este de menționat faptul că, având capacitatea de 110 MW/oră, blocul ar fi putut emite energie electrică în valoare de peste 450 mln lei!..

Toate pierderile indicate mai sus au fost provocate de un agent economic, care nu are nici cea mai mică experiență în domeniul energetic, iar scopul final al acestei «colaborări» dubioase fiind de fapt delapidarea substanțială a resurselor financiare de la o întreprindere extrem de importantă din sectorul energetic al Republicii Moldova.

Așa numitul “management de top” al Termoelectrica nu se oprește aici, continuând să aranjeze licitații trucate împreuna cu conducerea de la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii), de această dată inclusiv cu banii de la Banca Mondială, garantați de Stat prin ratificarea Acordului de către Parlamentul de la Chișinău, iar după așa numita “modernizare” a Blocului nr.1 cei de la Termoelectrica SA s-au gândit să mai modernizeze în același stil învechit și ineficient și Blocul nr.2 .

În acest context pe data de 27 Iulie a.c. deja e preconizată licitația pentru modernizarea Blocului nr.2. O importanță majoră în acest sens constituie necesitatea examinării minuțioase a obiectivelor și procedurii proiectului în cauză. Deoarece în opinia unor experți din domeniu, va fi utilizată aceeași schemă de pseudo-modernizare de data aceasta cu implicarea banilor de la Banca Mondială.

Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional.

Există bănuieli rezonabile că acest tender va fi trucat anume în favoarea acestui consorțiu moldo-rus, fapt dovedit prin următoarele:
– În caietul de sarcini din nou este indicat un termen foarte scurt pentru reparația capitală a turbinei. Nici un producător mondial de top nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că compania Силовые Mашины deja a început producerea echipamentelor de turbine pană la depunerea ofertei, anume pentru a se încadra în termenul stabilit.
– Criteriile de eligibilitate a companiilor la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu.
– Calitatea echipamentelor rusești nu sunt de cel mai înalt nivel, de aceea implementarea repetată de către aceștia ar putea pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo-energetic din municipiul Chișinău, precum și celui din țară.

Printre proiectele în derulare cu impact major și rezonanță nu doar regională, dar și de nivel european se află Construcția Liniei Electrice Aeriene și modernizarea substației electrice Chișinău de 330 KV – Proiecte de interconexiune energetică între Republica Moldova și Romania. Aceste Proiecte valoroase pentru ambele țări prevăd construcția a cca 158 km de linie electrică aeriană de înaltă tensiune cu un singur circuit (400 KV) pe direcția Vulcănești – Chișinău și montarea a 4 transformatoare și a echipamentelor conexe în substație. Ca și în cazul proiectului de la Termoelectrica, finanțatorul acestora este Banca Mondială, implementator fiind același UCIPE, iar beneficiar se constată Întreprinderea Moldelectrica.

Și în cazul acestor două Proiecte, observăm un „joc murdar” al acelorași actori, în special de la UCIPE, care urmărește eliminarea unor companii energetice cu renume mondial și echipamente performante și avansate, în schimbul unor ofertanți care au acceptat să fie în scheme de corupție de milioane de euro.

Schema grupurilor de interes din Moldova, cu susținerea conducerii UCIPE, este de a descalifica sub pretexte inventate și insignifiante mai multe companii europene participante la licitație, făcând loc companiilor protejate, care au preț mult mai mare și echipamente de o calitate mult mai proastă. În cazurile acestea, cei ce orchestrează aceste procese nu țin cont deloc de parametrii tehnici ai proiectelor, lucru care este direct legat de funcționalitatea infrastructurii energetice din țară. Or, după execuția proiectelor, vine perioada de garanție și mentenanță. Un potențial executor fiind o companie fără experiență și echipamente neadecvate, poate duce la reacții întârziate și necalitative în caz de avarii sau apariția de probleme, lucru ce are legătură directă cu asigurarea securității energetice a statului moldovenesc.

În contextul eforturilor direcționate spre o societate transparentă și liberă de corupție, se poate cu certitudine constata că participarea Republicii Moldova la inițiativele europene privind reformarea politicii energetice poate începe cu armonizarea și recompunerea întregului sistem în vederea transformării lui pe termen lung în unul cu adevărat european, precum și perspectiva resetării politicii energetice a UE.

În încheiere, cele evocate mai sus ar trebui să determine instituțiile statului să nu mai fie indiferente de aceste procese și vor putea asigura o evaluare transparentă și corectă a licitațiilor, fapt ce are impact direct asupra securității energetice a țării. Or, sistemul energetic din Republica Moldova, fiind o infrastructură critică, trebuie să beneficieze de cele mai înalte, moderne și sigure tehnologii. Se consideră că trebuie evaluate la cel mai serios mod conducerea UCIPE și ale întreprinderilor energetice din țară. La fel, pentru imaginea țării peste hotare se impune o decizie ca toate companiile ce sunt sub sancțiuni internaționale să nu fie admise la proces.

Realitatea Live

08 Feb. 2026, 12:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 12:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de făină de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat în 2025 o scădere față de anul precedent, pe fondul unei cereri externe mai temperate, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Volumul total exportat a constituit 27.261 de tone, cu 14% mai puțin comparativ cu 2024, când livrările au atins 31.880 de tone.

Diminuarea marchează o corecție după nivelurile ridicate din 2024, însă, privită în dinamică mai largă, performanța din 2025 rămâne superioară anului 2023, cu o creștere de aproximativ 38%, și este de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2022, an considerat atipic din cauza interdicțiilor temporare de export aplicate pe parcursul mai multor luni.

În pofida reducerii volumelor, prețurile de export au crescut. Prețul mediu de export al făinii de grâu a urcat în 2025 la 5,29 lei/kg, față de 5,00 lei/kg în 2024. Nivelul depășește ușor media din 2023 (5,26 lei/kg), dar rămâne sub maximul din 2022 (6,46 lei/kg), influențat de condițiile excepționale de piață din acel an.

Din punct de vedere valoric, exporturile de făină de grâu au generat în 2025 încasări de 144 milioane lei, în scădere cu 10% față de 2024, când valoarea exporturilor a atins 159,4 milioane lei. Reducerea este explicată de scăderea cantităților exportate, majorarea prețului mediu nefiind suficientă pentru a compensa pierderea de volum.

Datele din ianuarie 2026 indică un început de an prudent: au fost exportate 1.816 tone de făină, la un preț mediu de 5,20 lei/kg, cu încasări de 9,4 milioane lei.

Anul 2025 a adus și o schimbare de leadership pe piața exporturilor de făină. Pe primul loc a urcat FPC „GHENVEN-SERVICE” SRL, care a exportat 7.849 de tone, consolidându-și poziția după cele 6.654 de tone livrate în 2024. Fostul lider, S.C. „OLEINEAC” SRL, a coborât pe locul doi, cu 5.818 tone, în scădere cu circa 2.500 de tone față de anul precedent. Podiumul este completat de „ECO-GRAIN ELEVATOR” SRL, o moară din Drochia, cu 5.456 de tone exportate în 2025.

În același timp, analiza scoate în evidență reculul accentuat al unor jucători tradiționali. Cazul „MĂCINATORUL” SRL este relevant: după 5.150 de tone exportate în 2023, volumele au scăzut puternic în 2024, iar în 2025 livrările au devenit nesemnificative, compania practic oprind exporturile de făină.

Geografia exporturilor explică în mare parte scăderea din 2025. România, piața tradițională și principalul partener comercial, a importat 14.208 tone de făină din Republica Moldova, cu aproape 5.000 de tone mai puțin față de 2024. Pe locul doi se află Israelul, cu 12.656 de tone, un nivel apropiat de cel din anul precedent, stabilitate care a atenuat scăderea totală a exporturilor. Celelalte destinații – Cuba, Olanda, Marea Britanie și alte piețe – au avut un rol marginal.

Comparația dintre importuri și exporturi evidențiază o schimbare structurală în balanța comercială. Începând cu 2024, Republica Moldova a devenit exportator net cantitativ de făină de grâu. În 2025, exporturile (27.261 tone) au depășit importurile (24.478 tone) cu 2.783 de tone.

Totuși, analiza valorică arată un dezechilibru major. În 2025, importurile de făină au avut o valoare de 182,97 milioane lei, în timp ce exporturile au generat doar 144,1 milioane lei. Astfel, Moldova a plătit pentru făina importată cu aproximativ 38,8 milioane lei mai mult decât a încasat din exporturi, deși a vândut peste hotare cantitativ mai mult decât a cumpărat.

Dezechilibrul este explicat de diferența tot mai mare de preț dintre importuri și exporturi. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,48 lei/kg, față de 5,29 lei/kg la export – un decalaj de 41%. Tendința continuă și în 2026: în ianuarie, făina importată a costat 7,14 lei/kg, cu 37% mai mult decât prețul mediu de export.

Potrivit analizei, diferența este determinată de structura produselor: Republica Moldova importă preponderent făină ambalată pentru consum casnic, cu costuri mai mari de procesare, ambalare și marketing, în timp ce exportă în principal făină vrac sau în saci industriali, destinată procesării. Capacitățile interne de ambalare, branding și poziționare pe segmente cu valoare adăugată ridicată rămân limitate, ceea ce explică de ce, în pofida excedentului cantitativ, țara cumpără făină scump și vinde ieftin.

Structura importurilor confirmă această realitate: aproximativ 80% din făina importată provine din Ucraina, restul fiind livrat în principal din România, iar în cantități mult mai mici din Italia și Rusia, fiind destinată aproape exclusiv consumului casnic, nu sectorului industrial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!