Șeful Curții de Conturi, care a făcut parte din clanul lui Plahotniuc, va fi înlocuit. Un fost prorector îi ia locul

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat propunerea candidaturii Tatianei Șevciuc pentru funcția de președintă a Curții de Conturi, anunțând că aceasta va fi înaintată plenului Parlamentului pentru aprobare.

Selecția Tatianei Șevciuc a avut loc în urma unui concurs public riguros, la care au fost depuse trei dosare, însă unul dintre acestea era incomplet. Cu toate acestea, în urma probei de interviu, două persoane au fost admise, iar Tatiana Șevciuc a obținut cel mai mare punctaj, conform declarațiilor oficiale.

Cu un doctorat în economie și o experiență vastă în domeniul finanțelor publice, Tatiana Șevciuc a fost numită în anul 2022 ca membru al Curții de Conturi de către Parlament. Potrivit legislației, președintele Curții de Conturi este numit de Parlament pentru un mandat de 5 ani, cu votul majorității deputaților aleși.

Tatiana Șevciuc a fost numită în calitate de membră a Curții de Conturi , pe un termen de 5 ani, în data de 19 mai 2023.

Dânsa a deținut anterior mai multe fucnții în cadrul Universității Agrare. Ultima funcție a fost de prorector pentru dezvoltare.

În prezent, președinte al Curții de Conturi este fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 2019. S-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lupu #numire #Curtea de Conturi #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova a decis să elimine regimul de licențiere pentru importul de cereale și semințe oleaginoase provenite din Uniunea Europeană. Măsura, menită să alinieze legislația națională la normele europene și să faciliteze comerțul cu statele membre ale UE, a fost adoptată pentru a răspunde provocărilor pieței agricole interne și internaționale, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie votat în ședința de miercuri a Guvernului.

Decizia vine în contextul în care producția agricolă din UE a fost afectată semnificativ de condițiile climatice dificile din ultimii ani. Potrivit Eurostat, în 2024, producția de grâu a scăzut cu 5%, ajungând la 123,6 milioane de tone, în timp ce producția de porumb s-a redus cu 8% față de media ultimilor cinci ani, totalizând 53,5 milioane de tone. Aceste scăderi au dus la diminuarea disponibilităților pentru export, majoritatea țărilor din UE prioritizând cererea internă.

Totodată, prețurile cerealelor și semințelor oleaginoase din UE au înregistrat creșteri semnificative:

Grâu: 250 euro/tonă
Porumb: 230 euro/tonă
Semințe de floarea-soarelui: 600 euro/tonă

În comparație, pe piața din Republica Moldova, prețurile sunt mai mici:

Grâu: 190 euro/tonă
Porumb: 180 euro/tonă
Semințe de floarea-soarelui: 500 euro/tonă

Această diferență de preț a descurajat importurile din UE, agenții economici preferând surse interne sau din alte regiuni cu prețuri mai competitive.

Noul proiect de lege va permite importul de cereale și semințe oleaginoase din statele membre ale UE fără necesitatea obținerii de licențe provizorii, accelerând procesul de import și sprijinind competitivitatea pieței interne. Se preconizează ca măsura să intre în vigoare imediat după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.

În data de 30 decembrie 2024, Guvernul a prelungit licențierea importului de grâu, porumb și floarea-soarelui în Republica Moldova până la 30 iunie 2025. Importurile vizează producția din Ucraina. Decizia a fost adoptaată la insistența fermierilor, care avertizau asupra iimporturilor de cereale mai ieftine din Ucraina, pe piața internă.