Șeful Curții de Conturi, care a făcut parte din clanul lui Plahotniuc, va fi înlocuit. Un fost prorector îi ia locul

Comisia de control al finanțelor publice a aprobat propunerea candidaturii Tatianei Șevciuc pentru funcția de președintă a Curții de Conturi, anunțând că aceasta va fi înaintată plenului Parlamentului pentru aprobare.

Selecția Tatianei Șevciuc a avut loc în urma unui concurs public riguros, la care au fost depuse trei dosare, însă unul dintre acestea era incomplet. Cu toate acestea, în urma probei de interviu, două persoane au fost admise, iar Tatiana Șevciuc a obținut cel mai mare punctaj, conform declarațiilor oficiale.

Cu un doctorat în economie și o experiență vastă în domeniul finanțelor publice, Tatiana Șevciuc a fost numită în anul 2022 ca membru al Curții de Conturi de către Parlament. Potrivit legislației, președintele Curții de Conturi este numit de Parlament pentru un mandat de 5 ani, cu votul majorității deputaților aleși.

Tatiana Șevciuc a fost numită în calitate de membră a Curții de Conturi , pe un termen de 5 ani, în data de 19 mai 2023.

Dânsa a deținut anterior mai multe fucnții în cadrul Universității Agrare. Ultima funcție a fost de prorector pentru dezvoltare.

În prezent, președinte al Curții de Conturi este fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 2019. S-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, după ce a readus formațiunea democraților în legislativ, Lupu a pierdut drastic din popularitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lupu #numire #Curtea de Conturi #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.