Șeful misiunii FMI pentru Moldova, Ruben Atoyan, însoțit de șapte experți vine în Moldova. Scopul vizitei

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), în frunte cu șeful misiunii FMI pentru Moldova, Ruben Atoyan, se va afla în vizită la Chișinău în perioada 4-8 aprilie. Despre vizită anunță Rodgers Chawani, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, transmite IPN.

Pe parcursul vizitei, echipa de experți va purta discuții cu autoritățile Republicii Moldova despre posibila majorare a volumul de finanțare din cadrul programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF).

De asemenea, va fi abordat subiectul modificării graficului de debursare a tranșelor „pentru a sprijini eforturile autorităților de a obține resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor urgente în contextul crizelor multiple cu care se confruntă Republica Moldova”.

Mai devreme, autoritățile de la Chișinău au spus că vor cere revizuirea contractului cu FMI, așa ca acesta să reflecte noul context economic și să asigure creșterea semnificativă a finanțării din partea partenerilor externi, în special sub formă de suport bugetar direct nerambursabil.

#experti #finanțare #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.