Senatul SUA a pregătit un „triplu atac” cu sancțiuni împotriva Rusiei

În Congresul american a fost elaborat un al treilea proiect de lege menit să intensifice presiunea economică asupra Rusiei și să forțeze Kremlinul să se angajeze în negocieri serioase pentru pacea în Ucraina, scrie Financial Times.

Inițiativa aparține senatorului republican Jim Risch, președintele Comisiei pentru relații externe, și senatoarei democrate Jeanne Shaheen. Proiectul prevede un „triplu atac” sancționatoriu: împotriva „flotei din umbră” folosite de Moscova pentru exportul de petrol, împotriva proiectelor de producere a gazului natural lichefiat și împotriva industriei de apărare ruse.

Risch a subliniat că „flota din umbră” este instrumentul prin care Rusia ocolește restricțiile și își finanțează războiul. „Aceste nave și comerțul cu petrol pe care îl susțin reprezintă o amenințare directă pentru securitatea Americii și a Europei, iar ele vor fi oprite”, a declarat senatorul.

Potrivit FT, inițiativa are susținerea ambelor partide, inclusiv a unor aliați ai președintelui Donald Trump, precum senatorii Lindsey Graham și Tom Cotton.

Noua propunere vine după alte două proiecte recente: unul privind desemnarea Rusiei ca „stat sponsor al terorismului”, pe fondul deportării a circa 19.000 de copii ucraineni, și altul, promovat de Graham și democratul Richard Blumenthal, care introducea un regim de „sancțiuni zdrobitoare” împotriva Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.