Separatiștii din stânga Nistrului au furat locomotive și vagoane de milioane de la CFM

Regimul de la Tiraspol a confiscat locomotive și vagoane în sumă de 173 milioane de lei, potrivit unui document al CFM intrat în posesia portalului zonadesecuritate.md.

În 2021, Parlamentul Republicii Moldova a inițiat o comisie de anchetă privind modul de gestionare a Căii Ferate în care s-a făcut o revizuire a patrimoniului feroviar național din care face parte și cel din regiunea transnistreană.

Comisia a stabilit că în regiune au rămas 13 locomotive, iar pe lângă asta în partea stângă a Nistrului au rămas stocuri în valoare de 42,2 milioane de lei (p. 14 din raport.), iar active circulante au rămas în valoare de 46,862 milioane de lei.

Întreprinderea de stat Calea Ferată a Moldovei ce a administrat toată infrastructura feroviară din regiune timp de 12 ani după conflict. Astfel, tranzitul feroviar, exportul și import prin regiune erau controlate în totalmente de Chișinău. Totul până în 2004. În urma tensiunilor din vara acelui an, când, pe fonul vandalizărilor şcolilor româneşti din regiune, a fost blocată şi calea ferată ce unea nordul şi sudul Republicii Moldova. Acele evenimente au stat la baza creării ilegale a unei întreprinderi clonă a Căii Ferate din Moldova ce absorbit tot patrimoniul deținut în regiune.

În prezent regiunea din stânga Nistrului este izolată. Împinse de război, autoritățile ucrainene se decid să rupă orice legătură cu regiunea separatistă susținută de Federația Rusă și aruncă în aer podul feroviar care leagă regiunea transnistreană a R. Moldova de Ucraina, făcând imposibilă circuitul de mărfuri prin regiune. La cinci luni de la distrugerea podului feroviar a fost repus în funcțiune segmentul de cale ferată Basarabeasca – Beryzino, regiunea Odesa.

#locomotive #milioane #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.