Sergiu Gaibu: Conflictul din regiune influențează creșterea prețurilor

Cei mai importanți factori care contribuie la majorarea prețurilor în Republica Moldova sunt războiul din Ucraina și criza energetică mondială. Declarațiile îi aparțin ministrului economiei, Sergiu Gaibu, care, mai spune că volumul importurilor din cele 3 state implicate direct sau indirect în război (Rusia, Ucraina și Belarus) nu este atât de mare încât să creeze un deficit de alimente în magazinele din Republica Moldova.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, produsele importante din aceste 3 țări pot fi ușor substituite cu importuri din alte țări. De asemenea, producătorii locali vor fi implicați pentru a asigura piața internă.

„Prima categorie de produse importate din aceste 3 țări sunt țigările de foi, cu o valoare de 31 milioane de dolari, reprezentând 78% din totalul importurilor. Pe locul doi în topul produselor importate din aceste țări este apa, următoarea categorie o reprezintă produsele de patiserie și biscuiți. Pe locul 4 se plasează carnea, congelată și proaspătă. În special, carnea de pasăre. Și aici din Ucraina avem 50% din importuri. Dar aici avem potențial de creștere la nivel național. Deja am vorbit cu producătorii să crească cota cărnii de pasăre, pentru a asigura piața locală”, a spus Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu problema creșterii prețurilor, fenomen atestat și la nivel mondial. Sergiu Gaibu spune că Banca Națională, Consiliul Concurenței și ANRE sunt instituțiile care au menirea să țină prețurile sub control.

„Valul de creștere a prețurilor a început încă la mijlocul anului trecut, din cauza faptului că au crescut costurile logistice, cum ar fi prețul containerelor care a crescut de la 2-3 mii de dolari la 15 mii de dolari. Resursele energetice au dat o lovitură majoră economiei naționale. Acest conflict din regiune a servit ca un catalizator nou la creșterea prețurilor. Crește prețul tuturor produselor, indiferent că le aduceam din Uniunea Europeană sau Rusia. Primul instrument pe care-l are Republica Moldova când e vorba de prețuri este Banca Națională care are obiectivul de a menține inflația într-un coridor de 5%, al doilea instrument este ANRE care stabilește tarifele la produsele petroliere și a treia instituție responsabilă este Consiliul Concurenței care monitorizează ca un agent economic să nu profite de o poziție dominantă”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Potrivit datelor oficiale, valoarea totală a exportului Republicii Moldova în Ucraina constituie 3%, în Belarus, la fel, circa 3%, iar în Federația Rusă 8,8%. În același timp, Republica Moldova importă din Belarus circa 2% din produse, circa 9,3% din Ucraina și 14% din Federația Rusă.

#sergiu gaibu #cresterea preturilor #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.